Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Silviu Miloiu<br />
convocată la 22 ianuarie 1935 în vederea rezolvării situaŃiei. Deoarece naŃionaliştii se<br />
temeau că propunerea guvernului va fi adoptată, timp de cinci zile şi jumătate<br />
reprezentanŃii lor au citit fără întrerupere discursuri maraton pregătite de studenŃi.<br />
Aceştia şi-au atins în cele din urmă scopul: preşedintele a întrerupt şedinŃa<br />
excepŃională a Parlamentului 529 .<br />
Guvernul Kivimäki ajunsese deja în al patrulea an de m<strong>and</strong>at când miniştrii<br />
Partidului Poporului Suedez au demisionat, la sfârşitul lunii februarie 1936. La<br />
alegerile ce au urmat în iulie progresiştii nu au reuşit să obŃină decât 7 fotolii de<br />
parlamentari, în timp ce social-democraŃii şi-au adăugat 5 locuri parlamentare,<br />
ajungând la 83.<br />
Între timp, social-democraŃii şi agrarienii au început să considere că o cooperare<br />
nu era imposibilă. O discuŃie cu privire la o colaborare guvernamentală a început în<br />
septembrie 1936. Un program în acest sens a fost alcătuit înainte de căderea<br />
guvernului progresist (care se menŃinuse la putere 3 ani, 9 luni şi 21 de zile), la<br />
începutul lunii octombrie 1936. Noul guvern a fost <strong>for</strong>mat de K. Kallio în aceeaşi<br />
lună. Guvernul nu-i includea pe social-democraŃi datorită opoziŃie Partidului CoaliŃiei<br />
şi a preşedintelui Svinhufvud. Rudolf Holsti a redevenit, după 14 ani, ministru de<br />
externe. Ministru de interne a devenit un politician tânăr de 36 de ani, Urho<br />
Kekkonen.<br />
În primăvara anului 1937 s-au desfăşurat alegeri prezidenŃiale la care c<strong>and</strong>idat<br />
preşedintele Svinhufvud, K.J. Ståhlberg, K. Kallio şi V. Tanner. Social-democraŃii au<br />
făcut tot posibilul ca preşedintele să nu fie reales. Având susŃinerea socialdemocraŃilor,<br />
preşedinte al Finl<strong>and</strong>ei a fost ales Kallio. Această schimbare la vârful<br />
politicii finl<strong>and</strong>eze a îndepărtat şi ultimul obstacol care stătuse în calea cooperării<br />
dintre social-democraŃi şi agrarieni. S-a convenit ca un terŃ partid să deŃină preşedinŃia<br />
guvernului. Nou prim-ministru a devenit astfel progresistul A.K. Caj<strong>and</strong>er 530 . Holsti a<br />
rămas ministru de externe, iar Tanner a devenit ministru de finanŃe. Astfel a fost creat<br />
guvernul cu cea mai largă bază parlamentară de până atunci. Popularitatea guvernului<br />
va spori chiar iar vechile animozităŃi vor dispărea. În 1937 legea cu privire la<br />
instrucŃia la Universitatea din Helsinki a trecut în varianta împotriva căreia opoziŃia<br />
organizase discursurile maraton 531 .<br />
Comuniştii şi-au pierdut din susŃinere iar din 1934 au urmat strategia frontului<br />
popular adoptată de Komintern. P.S.D. a reacŃionat ferm împotriva acestei strategii,<br />
eliminând în 1937 din partid organizaŃia studenŃească a partidului, Societatea<br />
Academică Socialistă, precum şi un alt grup de opoziŃie care militau pentru frontul<br />
popular. S-au luat măsuri pe linie guvernamentală împotriva dreptei radicale.<br />
Ministrul de Interne Kekkonen şi-a propus abolirea Mişcării Populare Patriotice. În<br />
mai 1938 a fost abolită organizaŃia de tineret a acesteia. În noiembrie Kekkonen a<br />
primit m<strong>and</strong>at guvernamental să abolească mişcarea pe motiv că era succesoare a<br />
529 Ibidem, p. 165-166.<br />
530 D.G. Kirby, Finl<strong>and</strong> in..., p. 95.<br />
531 Osmo Jussila, Seppo Hentilä, Jukka Nevakivi, op.cit., p. 171.<br />
240