Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
care nu le-au putut achita din producŃia lor precum şi Ńăranii săraci a căror pâine
depindea de munca forestieră. În 1928 - 1936 s-au vândut la licitaŃie peste 15.000 de
ferme de toate mărimile.
Criza mondială a creat mişcări politice în lumea rurală, îndreptate împotriva
băncilor, autorităŃilor şi guvernului. Acestea au fost cunoscute sub numele de
pulaliikkeet (mişcări ale depresiunii). Ele s-au cantonat în trei regiuni: nordul
Ostrobotniei, sud-vest şi Istmul Kareliei. În sud, mişcările erau alcătuite din fermieri
îndatoraŃi din regiunile prospere, mulŃi implicaŃi în activitatea Mişcării Lapua 512 , în
vreme ce în nord erau implicaŃi Ńărani săraci. Prima “întrunire a depresiei” mai
semnificativă s-a desfăşurat la Loimaa în ianuarie 1931. La aceasta au participat
multe persoane apropiate ideologic de Mişcarea Lapua. Întrunirea a aprobat un
program care cerea micşorarea dobânzilor, amânarea reglementării problemei
debitelor şi încetarea vânzării silite a fermelor la licitaŃie. În Istmul Kareliei s-a născut
curând după aceea Mişcarea Provincială care cerea suprimarea comuniştilor. Partidul
Depresiunii din Muhos, pe de altă parte, fondat în decembrie 1931, a inclus în
program revendicări de stânga şi a colaborat îndeaproape cu Partidul Comunist 513 .
În iunie 1931 a avut loc prima ciocnire între o mişcare a depresiunii şi autorităŃi la
Piikkiö unde a fost oprită o acŃiune de licitaŃie forŃată. În primăvara anului 1932
tulburările s-au mutat pe valea râului Kalajoki. În iunie 1932, după ce încercarea lor
de a face apel la intervenŃia agrarianului K. Kallio, un om al locului, a eşuat, oamenii
au decis să creeze propriul lor partid politic. SituaŃia a degenerat curând în violenŃă la
Nivala şi a fost nevoie de intervenŃia poliŃiei din Helsinki pentru a o dezamorsa 514 .
Ca urmare a depresiei, au luat naştere trei partide ale micilor fermieri: Partidul
Micilor Fermieri Finlandezi (fondat în primăvara anului 1929 la Tampere) care a
câştigat un loc parlamentar la alegerile din 1930, trei la alegerile din 1933 şi două în
1936; susŃinerea sa a fost cea mai mare în zona Oulu; în nord s-a format Partidul
Popular, curând după revolta de la Nivala, cu susŃinerea cea mai importantă pe valea
râului Kalajoki; partidul a câştigat două locuri parlamentare în 1933 şi unul în 1936;
Partidul Depresiunii din Muhos nu a reuşit însă să trimită nici un reprezentant în
parlament. După alegerile din 1936, cele trei partide s-au unit pentru a forma Partidul
Micilor Fermieri şi al PopulaŃiei Rurale care a câştigat două locuri parlamentare la
alegerile din 1939. Agrarienii au pierdut din susŃinere ca urmare a acestor mişcări.
După război, o aripă a Partidului Micilor Fermieri şi al PopulaŃiei Rurale s-a alăturat
Ligii Democratice Populare Finlandeze, dominate de comunişti. Altele au rămas
512 Lapua este o localitate situată în inima Ostrobotniei, locul de unde Albii lui Mannerheim începuseră în
1918 războiul împotriva Roşiilor. La sfârşitul lunii noiembrie 1929, într-o duminică, acolo avusese loc o
manifestaŃie a tineretului comunist, care a îmbrăcat simboluri comuniste. Localnicii, mulŃi foşti sprijinitori ai
Albilor, au întrerupt manifestaŃia prin violenŃă. Unii dintre localnici au considerat că desfăşurarea acestei
manifestaŃii, într-o zi de duminică, a reprezentat o provocare pentru populaŃia Ńărănească religioasă din zonă.
Istoricul David Kirby consideră că manifestaŃia a fost oricum o greşeală a comuniştilor, dar remarcă şi reacŃia
anemică a guvernului finlandez faŃă de violenŃele care au avut loc în Lapua, D.G. Kirby, Finland in ...p. 85-
86.
513 Osmo Jussila, Seppo Hentilä, Jukka Nevakivi, op.cit., p. 156.
514 Ibidem, p. 157.
235