CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

mien nu numai despre Musatesci, Gni nici
macarti despre Bassarabi.
Pentru end , ca i pentru universalitatea
scriitorilorti de pe la finea secolului XVI, sub
numele de Bessarabia se Intellegea Intr'unn
modn rigurosti coltusorulti trans-prutiann
ann. Moldova de giosn (313).
A.sa dérö, nesciêndn nemicti despre Bassarabi
, despre Musatesci i despre antica origine
muntenésca a Bassarabiei, Levinn Hul
sins n'a pututn inventa din crierii sei pentru
ambele terre romane dela Dundre rebusulti
eraldicti aliti capeteloranegre, ci trebuia
Witt fi descoperitti, Fara sa-i precepa elld-In-
Bust'
Insemnetatea, In nesce fontâne istorice
cu multn mai vechi.
in adeverti , noi Ind surprindemn essisthndti
documentalmente degia pe la giumötatea
secolului XIV.
Cândti Vladislavn Bassarabti, voindit a amagi
Ungari a printr'o diplomatica apparinta
de suppunere, recunnoscu pe la 1370 suzeranitatea
coronet* Sautului Stefann (314), regele
Ludovicn s'a grabitti de buccuria a batte
o moneta, cu effigia puternicului i temutului
sett vassaln.
Acea effigia este unit capit negru, ba Inca
Incinsti cu o legatura, adeca din puntn In
puntil asa, precumn vedemti pe pretinsele
(313) Op. cit., cap. XXXIII : Moldaw erstrekt Bich gegen
Morgen an Passarabiam so indent .Ponto Euxino ligt. "
_Th., cap. XXXII :,, Kilia in Bassarabia"...
(314) Actulti din 1369 in Fijer, IX, 4, 210. Battyanyi,
op. cit., III, 217 : Ladislaus Dei et Regis Hungariae gratia
Waywoda Transalpinus..." Cf. a mea Istoria tolerantei
religióse in Romdnia. ed 2, Bucc., 1868, in-8, p. 36. 0
altii diplomii totil dela Vladislavti Bassarabd din 1372 in
Fridoaldszki. op. cit., r0-84 : semper fidelis et subjectus
serenissimo Principi Ludovico Illustri Regi Hungariae. Domino
nostro naturali". Aa ddrd datulti cronologicti allti
monetei maghiare cu copula' negru se stabilesce pe basea
documentelorti contimpurane intre alma 1369-1372.
NOMENCLATURA. 99
stemme alle Moldova i Munteniei In Levinn
Ilulsius.
Essemplare din acellti interessantti banutti
ailti regelui Ludovicti essista pt,ne asta-qi ,
desi numismatil maghiari , necunnoscendn
anticitatile romAne , ruin earl singure din
se esplica, Inn considera ca o enigma (315).
Affara de moneta maghiara din 1370, mai
avemti o proba indirectä fOrte ponderosa despre
vechimea rebusului eraldicu allil Bassarab
Horn.
In nobleta venetiand s'a furisatn de secoli
o famillia oniginaria din T0rra-Roman4sca ,
care se chiama acollo Za-guri, printr'o traducere
slavica litterala din Trans-alpinus,
dupa cumn se muniati latinesce Românii din
Muntenia in evulti medid.
Acesta famillia muntenesc'd prin
, insult
numele sett, desi stabilita de vécuri pe termiT
Adriaticei, conserva intacta marca nobilitara
a Bassarabilorti : Zaguri, vermiglio
con un busto di Moro vestito d'oro e bendato
d'argento" (316).
Candi' unit capti, candti done s4n trel capete,
numeruln varia dupti fantasia diverselord
crenge alle némului Bassarabescti ,
varia nu numai numerulti, dern pane si cornpositiunea
, remänendn Inse neattinsti arabismulit.
(315) Sehoenvisner, Notitia Hungaricae rei numariae ,
Budae, 1801, in-4, p. 206, tabellii III, nr. 97 Autorulti ungaro-germanii
dice : Sigillum ergo parvi hujus capitis in
Ludovici 1 monetis occurrens, adhuc wnigma est. Quod
,,resolvere volentes, nonnulli suspicantur caput illud esse Ca-
,,roli Principis Dyrrhacheni, quem Rex Ludovicus anno 1348
Jraternam Andreae Regis Neapolitani necern vindicaturus,
cum esset Neapoii, in custodiam adreptum securi percuti
jussit. Alii heraldicunt hoc esse .211auri caput, eogue sui,jectionem
Valachiae notari autumant."Insii$ meneta va
fi reprodusli in Cartes II.
(3l6) Freschot. La nobiltd. veneta, Venetia , 1707, in-16 ,
p. 434. Mai multe despre Zaguri in Cartea II.