CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

ce Neurea, ori-cumd sa fi fostil In mannscripte,
cu greil s'arti fi prefacutti in Meterea.
Opiniunea lui Katancsich, dei ingeni6sa,
nu se impaca cu Ovidiii, poetulti depingendti
ca vagabunde tote popOrele termului nordicti
anti Dunärii , incatti nu putea st cali-
fice a70) Toz; iLs:47.oum numai pe unulti din elle,
q'apoi farã a ni spune incal pe care anume.
Singura ipotesa seri6sa este a lui Zamoscius.
Ea offera mai multe conditiuni de admissibilitate.
0 espressiune atatti de vagil ca meterea
turba" ski meterea regna" nu se 'Ate applica
la vr'o regiune apropiata de re§edinta
lui Oviditi, carele in privinta terrelorti Invecinate
IntrebuintOza tottl-d'a-una nesce
termini eoncreti : Coralli, Bessi, SciT, Sarmati
etc.
In disticuhl de mai suet termulti nordicti
immediatti aIIfl Dunarii, adeca partea
cea lirnitrofa cu Dobrogia , este represintatti
prin Iazigi §i GeV , de invasiunile carora
poetulti dela Torai se pltmge necontenitti
in Tristele §i'n Ponticele selle :
Iazyges, et Cokhi, Metereaque turba, Getaeque..
Iazigii ea de nernti sarmaticil §i Getii ca
de vita tracica erati doue marT popOre, cdrora
ii appartinea in epoca lui Oviditi intregulti
spatiti dela Nistru spre occidinte pêrt6 pe la
Oltd, locuindti ambele fata'n fata cu Dobrogia,
astd-feliti ca'n realitate se putea ;lice
despre densele :
Danubii melliis vix prohibentur aquis...
Colchi" din versulti ovidianti, dupa cumti
ne vomil convinge indata , TnsemnOza pe
locuitorii din Carpati.
In acestti ehipil t6te celle-Palte numi gas-
ACTIUNEA NATURE!. 29 I I
sindu 91
applicatiunea In zOna danubianit §i
acea muntOsa, meterea turba" remttne fOrte
naturalti pe sOma trans-montaniloril, completândii
tabellulti §i giustificandti ipotesa lul
Zamoscius :
NEMIJRILE TRANSMONTANE (me(erea turba)
CARPATINII (Coldu)
IAZIG1I (Jazyges) GETIT (Getae)
DunKrea (Danubius)
DOBROGIA
(Scythia minor)
Marea-n6grX
(Pontus)
Adrnittêndti moduli-1 de a interpreta allA
lui Zamoscius, nu e nevoid nici chiarti de
a correge In testulti lui Oviditi cuvêntuhl
meterea, pune'ndti in locu'i metorea dup6,
prototipulii vuosps,o;; nu e nevoia, de vreme ce
la vechii Romani, dupa cumti arml observatil
adessea In cursulti acesta scrierl , o §i e se
puteati lua cate o data unulti dreptti altulti
din consideratiuni curatti eufonice .
Una din celle doue enigme fiindti ca §i
deslegata, deslegarea ulteriOra a celle-Palte,
la care procedemil acuma, va intari qi mai
multd acOsta solutiune.
De unde §i p8n6 unde Coichil In Dacia ?
Colchida este tocmai la marginea oppusa
a littoralului criv6tOnti anti Marii-negre.
Colchii, o natiune mai multil asiatica decfitti
europea, aveati a face cu muntele Caucast'
§i fluviulti Fasti , nu cu Carpatii §i
Istrull.
In ce modA Oviditt, atatti de bine informatti
despre tott ce se petrecea In bassinulti
Dunaril de giosil, ci carele in acella-el