CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

4 PAMENTULU I POPORULU
Singurulu incaIu precepuse cuing se
cuvine relatiunea annalistului grecg.
Reproducênthl pretiósa definitiune a territoriului
munténg , ell-6 o resuma, apoi intr'ung
modg aforisticg :
Bassarabia mai 'nainte s'a tinutg de Valachia.
" (12)
Scriendg pe la finea secolului trecutg, Sincaiii
intellegea prin Bassarabia Intréga parte
de giosti a provinciel actuale de acestil nume,
adeca regiunea de l'Onga Chilia, Ismailti, Cetatea-A1b
i Tighinea pên'e" la Cau§ani (13),
care se dicea Bassarabia Venb" la 1812. (14)
Ei bine , observatiunea 1111 5incalu, d.e0
forte apropiata, de adevOru, totu0 nu este
Inca pe depling rigurOsa.
Muntenia se intindea numai pesn6 la gurele
Dunarii, nu pene" la Nistru.
Calcocondila in doue locuri numesce Chiha
ora01 muntenesug (15), pe cândg totti densulg
numesce ora§-0. moldovenescg Cetateaalba
ség Akkermanulg de asta-cli (16).
Celle doue tractate commerciale din 1407
0 din 1460, pe lônga Cetatea-alba mai lassa
Moldovei Tighinea ség Benderulg actualg
ora§ellulg Lapu§na , arc'etandtl ast-g-feliu cu
destullä precisiune , c.umg-ca territoriulg
munténg copprindea peste Prutg numai gurele
Dunaril i littoraluhi maring ailti Chiliei.
(12) Cronica, t. I, p. 370, an. 1398.
(13) Geschichte des transalpinischenBaciens, Wien, 1781
82. in-8, t. I, p. 376, 456-64.
(14) Zasczuk, Etnografia Bessarabskoi Oblasti,in Zapiski
Odeskago Obsczestva Istorii, t. 5, Odessa, 1863, p. 492-3.
(15) Lib. IX, p. 506: T'o KAM, nat.%) ottto zaXoullinv Tot BX«-
lou".Cf. ib. p. 514.In ambele passage traducerea 1ating
sunk: ,,Cehum rbem Bladi", adeck urbea ml Viadil-vodk
Tepe, principele munténd intre 1456-62.
(16) Lib. III, p. 134: t v.aceva lloyaavia, f . sfi AauxonoXIX.vp
accAoup.6Tiv Tic *Ana iloucra, &Teo 6Laxt.T.w Tcl:w nap& T'Ov larpov ?rd
ActouSawv x&t l'applcrac anfm". In acestil importantil passagYu
Dacif de lemgä Dunkre aunt Muntenii.
In specia despre Cetatea-alba i Tighinea,
ca ora§e curatti moldovene din vechime, se
mai potti consulta, intre mai multe alte fonthne,
callètoria Russului Zosima din 1420(17)
0 a Francesului Lannoy din 1421 (18).
Marea-négrg, appartinea Mold.ovei0Munteniei
totg-d'o-data.
Moldova o avea ce-va mai giosg de Cetatea-alba.
Muntenia o avea la Chilia.
Bavaresulg Johann Shildberger,, carele
callètorise prin Oriinte pe la finea secolului
XIV, (lice cä Pontulg se numia atunci: Mare-
Ro manésca " (19).
Moldoveng si Muntenii se mandriag d'o
potriva cu acésta dominatiune marina.,
Romant-voda, In crisovulg seg din 1392,
pastratti In Archivulg Statului din Buccuresci,
IT da titluihi : staphnulg terra' moldovenesci
dela munte i pgne la Mare (20).
Marele Mircea, intr'ung actg din 1387, afflätorti
de assemenea in originalg in Archivult
Statului din Buccuresci, se intituleza :
do mnulg tOtei terre ungro-romAne , allg
pärtilorg de peste Carpati' i allg terrelorii
tathresci, ducele Amlaplui i Fagaraplui ,
staphnulg banatukg de Severing 0 alit o-
, raplui Silistria i pe ambele termuri alle
(17) Sacharov, Skazaniia Buskago naroda, Peters., 1849,
in-8. t. 2, cartea 8, p. 60.Archiva Istoricd, t. 2, p. 49.
(18) Voyages et ambassades de Messire Guillebert de Lannoy
en 1399-1450, Mons, 1840, in-8.Archiva Istoricd, t. I,
part. I, p. 130.
(19) Ein wunderbarliche History, wie Sehildtberger von
den Tit rcken gefangen ist, Frankfurt, in-4, (1549), ark paginatiune:
Es ligt auch ein grosse statd bey dem Walachi schen
Meer, inn dem Griecherlandt, die heisst Salonich".Tradncerea
germank modernk: Penzel, Schildberger's Beise, Miinchen,
1814, in-8, p. 83, § 31: am Ufer des Wallachischen
Meeres".
(20) A mea Archivd Istoricd, t. I, part. I, p. 18:;-,o1i1adaia
,,zemleiu moldav'skoiu ert planiny do moria".