CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

ttnvii a gassi scobindu-se totti In t6rrêna
pe cea-l'altä.
Varrone , contimpuréati si chiarti amicti
anti lui Oviditl, dice :
Unii facti granare sub Ornentl, ca unit
felitt de caverne, cela ce se chtamrt
dupA cunati sunt acellea din Cappadocia si
chn Macia; etc." (294)
Pliniti ceilti betrtimi , carele trala numal
unit secobi In urma mY Ovidhi, ni spune la
rOndulti set :
Este f6rte utild de a pastra buccatele
In grope, numite sift, ca In Cappadocia si
fiz
Tracia." (295)
Quintti Curtiti, scriitorti sincronicti lui
Pliniit dupa," opiniunea cea mai accreditata, ,
ni aratt maT totil aceia despre provincia
asiatica, Bactriana, a aril tmpoporare era
Invecinatä cu Tracil din Asia :
Buccatele se ascundit atAtil de bine In
grOpe, pe cart barbarit le numescd sirt, Incatti
nu le potd gässi deatti numal dOra,
acel ce le 'ngropaseriti. (296)
Spatiulti de unit secold Intre Varrone
Plinit ski Quintti Curtiti ImbrátiOndti
tocmal epoca lul Ovidili, aci este loculd de a
desbatte i cestiunea sirilorii , deii poetuld,
fOrte sobru generalmente In detaiuri agricole,
nu avusese occasiunea de a-Imentiona
(294) De re rust., T, 57: Quidam granaria habent sub terris,
speluncas, quas vocant ae(col,;, ut in Cappadocia, ac
,,Thracia.
(295) Hist. Nat., XVIII, 73 : Utilissime tamen servantur
5in scrobibus, quos siros vocant, ut hi Cappadocia et in
Thracia"
(296) Hist. Al, xandri, VII, 4 : Tritiei nihil aut admodum
exigumn reperiebatnr. Siros vocabant Barbari : quos ita solerter
abscondunt , ut, nisi qui defoderunt, invenire non
possint. In iis conditae fruges erant". Despre Germania
cf. Tacit , De mor. Germ., 16, unde inse lipsesce ori-ce
topograficri.
ACTIUNEA NATURE1.
girl,
249
In Tristele séti In Ponticele selle , precumu
nu-I pomenesce nict Strabone.
D de Rougemont, campionuld cent' mat
passionatd anti originilorti semitice in Europa,
dupa, ce Intellesese cä Trogloditii dobrogiani
vorti fi locuita In nesce cayenne
naturale din causa unel clime caldurOse, adecet
toUt ce 'Ate fi mai pe dos(' In comparatiune
cu testuld lul Strabone si cu testuld
si mai elocinte anti realitatii. nu ne mai miramil
ca, si inventiunea sirilortz o accOrda,
terrelorti ecuatoriale, numal i nurnaT pentru
satisfactiunea de a o attribui Fenicianilord.
(297)
In fapttl inse , fiet ori-unde anti fi, In Tracia
ski In Anglia, 'in Tunis(' sOti In Bactriana,
grOpele pentru grcine an o ratiunc identied.
cu a bordeielord, anume : déca, nu friguld,
apoi lipsa de lemne ; dda nu lipsa de
lenme, atunci temerea de a-§Y vedé avutia
rApita, d'o data, printr'o nea§teptata invasiune;
una din aceste fret cause, séti done din
elle, off ate-si-trelle Impreunii, atrit cart se
mat adauga, pe icY pe collea alte consideratiuni
secundare de unit caracterd strictamente
Umiditatea solului p6te strica buccatele
celle Ingropate , dup'a cumil observase degia
agronomuld romand Columella (298);
este Inse nu mat putinti adevOratti , cA bietuld
plugard prefera ori-si-cumtl a le ave nu
(297) L'eige du bronze nu Irs Semites en Occide»e, Paris,
1866, p 247, 255, 256: Ces Britons, chez qui nous condcisons
les Allophyles, a a:tient certaines coutumes ézypti-
,,ennes et sérnitiques, qui corroborent notre hypothese. Ile
conservaient leurs bles dans des silos I> grenier souterrain,
,,qui suppose un sol tres-sec et par consequent un climat
7Ichaud,ne pent etre en Angltterre qu'une importation arts'sgere,
venue du sud etc.
(298) De re rustica, 1, 6