CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

338
lilorti prin Ardela in Romania dunaréna, cronicarulti
lora Rasid stabilesce degia o deosebire f6rte clara intre
tOrra lui Bassarabii-banu §i tOrra _Negri lorti-
Vlachi.
Cea de'ntOid este pentru dênsula Oltenia ; cea din
urma imbratiséza portiunea cis-oltén a Terra Romanesei
(22).
Era unit singurt principe, i nici Rasid nu mentionOza
doui séu mai multi, d6rii acesta singurt principe
se chiama Bass-araba la Olteri si se traducea prin
Negru-voda Ia Muscelleni.
La pag. 192. 61. 1, se supprima randurile 3-21, inlocuindu-se
en :
Pentru a gassi etimologia Siretului, nu unit' decata
a reproduce urmatorula passagia din Pictet :
Samscritesce sarit, rig ; sdrani, perêti, canalti ;
,,dela radicala sr, a curge, de unde provina i alte
vorbe ecivalinti : sara , saras , sarila, saranyu etc.
Formele vedice : sira, ria, surd, apa, sunt indubitamente
de acela-si origine (23).
Asa dOrg la Sciti s+r-Ft Insemna rift, adeca ri
prin escellinici (24).
La pag. 195, col. 1, in randurile 24-25 se supprimii cuvintele
. latinula guru (to) sea gutturalit ausuTM, era dupii
randuld 30 se intercaléza :
Se crede cit aurum latinil aril fi o forma relativamente
Dona in locii de primitivula ausum sü ausrum,
dela radicala samscrita usz seti uszra, a luci, straincitora.
Noi nu impartasima acésta opiniune.
Nu din causa ellenicului olics-ccupoc, tes-aurg, caci nu
e certg décit aup6; in acOsta compositiune art esprime
fn adevOrg ideia de aura, ci p6te mai curêndit notiu-
(22) D'Ohsson, II. 628. Passagiuld i esplicaliunea luT,
yell' in paragrafuld 3
(23) Origines indo-europCennes, I, 139.Straind studiului
specialii anti paleo-geografiei, Pictet intermit slid locil, p.
144, 139 Tea dupii Mannert, confundandd. Tiarantuld luT Erodottl
cu actualuld Gill 0 deducendui apoi numele din santserituld
taranta, Oroiii de pldia. Fórte ipoteticit. acést a. derivapune
devine i maT puinil probabila din data ce s'a demonstratil
identitatea TiarantuluT Erodotianil cu Siretuld de
astii-di.
(24) In Dond, véchTuld Tanais, marginea orientala a SeitieT
dupa Erodotd, se versa unit rid de assemenea numitii
Seret. Vedi antica geograda masa Kniga Bolszoi Czertezs,
ed. Spasskii, Moskva. 1846, in-8, p. 49: pala v Don s Nagaialto]
storony rieka Beret. Und altil Seret se afla 61.60
inteo regiuue seiticii, in Polonia despre hotarele MoldoveT.
VelT Sarnicki, Descriptio Poloniae, in Mizter, I, '268.
nea vre-unei alte specie de avutia de ung caractera
mai patriarcalti, Mina Ora vite, ca in pecus-pecunia,
§i atunci va fi inruditg nu cu aurum, ci nurnai dent
cu auriga.
Eterodossismulg nostru se rademt pe urmat6rea
consideratiune.
Romanii pretindeati ei-in§ii a fi de vita frigiana
refugita in Italia dupa caderea Troiei, ceia-ce insemnéza,
inlaturandu-se fabula, cuma-ca elementulg frigiana,
transplantatu dintr'o anticitate immemorabila
pe termii A.driaticei, concursese la formatiunea nationalitatii
romane.
In limba frigiana aurulg se numia: gur, you?O; (25).
Acesta ur, commuuti latinitiul aur i frigianului
gur, ne intimpina ecalmente la descendinta cellorti
mai antice poporatiuni nord-africane si iberice.
La Berberi aurulti se chiama urgh (26).
La Basel*: urrea (27).
Berberil nuld puteati lua dela Basel nici vice-
versa, dent pentru ambele aceste ginti Italia era o regiune
intermediara.
Noi admittema d6r6 pe ur, provenitti din frigianula
gur sell mai bine hur, ca forma latina cea mai vechia,
eufonizata apoi in aurum, dupit cuma totti la Romani
umbriculti tur era taurus , uhtur-auetor, ute-aut
etc. (28).
0 data stabilita acésta genealogia , ausruni sat
ausum appare ca o forma collateralr posteriOra, produst
de vre-unulti din dialectele Umbel latine i pe
care este o grava err6re filologica de a o lua dreptg
archaica numai i numal pentru ca Valesius sea Fusius
arg fi mai vechi decatrt Valerius seLl Furius.
Totg ce probéza aci analogia , este ca fonetismulti
dialectica confunda la Romani pe s cu r , §i tocmai
fiinda-ca le confunda, de aceia in unele vorbe schimba
pe s in r, in allele din contra pe r in s, SAO-fell! ca,
pentru a descoperi in casula data primitivitatea sonului,
fie-care tema trebui studiata pe o calle individuala.
Ni va dice inse illustrulii Pictet : cumti de ag si
Lettonil forma ausis (29) ?
Chiarg deca ama presuppune cit gintea litvanava fi
occupata tot-d'auna actualulti seil territoria nordica,
totti Inca intre ea si Italia gassima la mid-loca pe
German!, la car! dialectulg gotica prefacea de assemenea
pe r in s: hausjan din haurjan (hOren), raus
(25) Phavorin ad von. G in frigianuld guros póte fi
si
o simpla aspira0une. ea /a Gred in yolvoc, yocaa i alte essemple
eitate de Buttmann, Lexicologus, Berlin, 1825, in-16,
t. 2, p. 16].
(26) Movers, Die P. onizier, III, 410.
(27) Rougemont, L'dge du bronze, 98.
(28) Aufrecht und Kirchhoff; Die umbrischen Sprachdenkmiller,
Berlin, 1849, in4, t. 1, p 49.
(29) Les origines indo-europeennes, I, 157.