CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

I 84 PAMENTULU I POPORULU.
Pe eine conditiunile fisice aUe enet* sale
Ilhi Invetasera a nu sci dectita sã vagabunde
cu satre din locii In loca , o idea mare l'a
urcatti ca printeo minune la culmea culturei
sciintifice , litterarie §i artistice , fac'endu-ld
sa domine In trel continente prin armit
prin carte tota-d'o-data , prin victoriele
unul IThrun-el-Resid , prin versurile unul
Farazdak, prin filosofia unul Avicenna, prin
fatadele Alhambrei !
Si n'are deplina dreptate una Buckle ,
chndil attribue érasi climel peno i astit miracu16sa
Inaltare morala a Beduinului , sub
cuventii ca ea nu s'a operatti in seca §i sterpa
Arabia, ci degia la Bagdadit, la Cordova, la
Delhia, In celle mai fecunde laturl alle Mesopotamiei
, alle Indiei, alle Spaniel , uncle
trebuia s'o prov6ce avutia pamtntului (26);
n'are deplina dreptate, cad totd acollo, desi
fecunditatea este unit fapta permaninte, totusi
fenomenula unef puterI i allil unei civilisatiuni
essuberanti nu s'a manifestata dedaft
num ai sub Arabi, s'apoi nunial Intru cctttl
Arabii erau electrisati Inca de idela cea mare.
0 ideia mare implica pe unit mare omit.
Alkoranulii este Mohamedii.
Astil-fellu unit individa , unit verme, unit
atoma p6te srt smulga une-orl o natiune de
sub arbitriulu naturel !
Si nu essista nicl o terra chtti de desmostenita,
unde sa fie peste putinta a se nasce
rara esceptiune a until mare omti, cacI pretutindeni
se p6te intèmpla unit locusora de
ctite-va palme, In care la unit momenta data
sa concurga t6te elementele unel assemenl
eventualitati.
Corsica a produsu pe una Bonaparte !
(26) Buckle, Geschichte der Civilisation in England, iibere.
v. Ruge, t. 1, part. 1, p. 40-44, ap. Laurent, 219.
Trufasa de doue millennie de a fi fostil
légenuld unui Alessandru , Macedonia o sa
mai d6rma p6te Intr'o perfecta sterpiclune
alte doue millennie.
Cronicele orientale ni povestesca cn multa
naivitate originea cellui mai mare omit din
cAti ait esita vre-o data din fundula Asia.
Eca narratiunea :
Unit Tatarti , venanda inteo 4i cu doul
frati ai sei mai mici, intanesce In davit pe
unit alta Tatara , care yen% cu o tênörä si
frum6sa ferneirt ; temendu-se a nu fi attacatff
de catra trei, Tatarula cella Insuratella o lea
la sanëtósa, lasshndu-si nevésta; venatoruld
cella maT mare o duce la sine, si peste none
lune se nasce . . . . Cinghiz-hanti. ! (27)
De nu pleca la venat6re, de nu era Insotitii
de altl dont', de nu intelnla pe unit fricosa, de
nu era acesta insurata , de-si lassa femela
a-casa etc. etc. etc., lumea n'aril fi veclutii
pe cella mai terribila cuceritoril, nitscutit Intr'untl
bleta corta din Mongolia, dent a cam%
posteritate a domnita apol In acella-st
timpa
in China, In Persia, in India, pe termil Pontulul;
i chianti pene" asta-cy, dupa atatia secoli,
nu numal In Asia, ci el-tiara in Europa
natiunea russa , desi de o alta origine i Intr'o
alta climit, conserva de atunci in caracterulit
sea profunde urme alle dominatiunil
tatare !
E sicura ca nu t6te terrele daft pe Moharnelf,
pe Bonaparti, pe Alessandri , pe Cinghiz-hani;
dera 6menii marl dupa mesura
timpulul si a locului n'ail lipsitti maT nicairT,
§i mai nicairl n'ati remasii necombattute de
catra densii immediata sCti indirecta , Intr'unil
moat mai multa sea mai putint du-
(27) Schmidt, Geschichte der Ost-Mongolen von Ssanang-
Ssetsen, Petersb., 1829, in-4, p. 63.