CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Lassu la o parte cestiunea stilului.
,,Lucrulu in lucrari" seu seriositatea mereu repetata, nteiu continutu seriosu", apoi opera seriOsd",
in fine stilu seriosu", tote acestea, ori-cku de serióse, totu5i m'au convinsu cu multd parere de reu ch nu
dela anonimulu criticu voiu pute sA invetu a sgdria chartia.
Unu scriitoru orientalu din secolulu XIV, Abd-ullah Vassaf-ul-Hazret, a (Jisu inteunu locu :
,,Laconismulu stilului se assernend prin scurtime cu nOptea cea fericità pentru doui amanti; deru pOte
sa placd 5i unu stilu abundinte, ca lung;le plete pe urnerii unei frurnóse (4)."
Sd nu mai discutarnu derö despre stilu : candu terremulu e atdtu de capritiosu, me grabescu a consola pe
anonimulu criticu cA pene 5i celle trei seriositali Ii voru gassi admiratori !
D-sea are inse cea mai deplina dreptate, candu accusd invectivele 5i esclamatiunile, copprinse in fdsciOrele
I 5i II, cari singure i-au fostu cunnoscute.
Da ! amu cominisu in adeveru acestu peccatu de a fi fostu une-ori pré-violentu in termini 5i pre-entuziastu
in imagini, cdci abia-abia renuntasemu la polemica militantd, inatu irritabilitatea ianistu1ui politicu mai
venia din dindu in ciindu sà turbure sangele rece allu istoricului.
In a-doua editiune imi voiu da tOtd ostenella de a 5terge ori-ce proba despre acestd fasd eminamente
subiectiva.
Criticulu anonimu trebui s recunnOscd pene atunci, c fasciOrele III 5i IV, adeca ultima giurnetate a cartii,
departe de a fi cdtu-si de putinu vehemente, peccatuescu mai curendu prin escessulu contrariu de a vorbi
pre-englevsce.
Atata arnu profitatu 5i eu din criticd!
Ciltu despre fondu, deca se va fi stracuratu pe ici-collea cute o erróre, catd s'o observu eu insurni.
Analiszindu cu d'a-menuntulu fie-care virguld din istoria romilna 5i verificandu apoi prin sintese din ce
in ce mai vaste cestiunile degia desbattute, amu agiunsu a me maguli cu credinta cà forte a-nevoid se va pute
sgudui vre-una din basile stabilite in acesta opera.
Applicarea cellei mai rigurOse metOde analitice silindu-me a descompune tOte elementele constitutive
alle fie-carii cestiuni pene la puntulu non-plus-ultra, m'a attrasu vrendu-nevrendu in epizOde mari 5i mici,
de cari inse sum departe de a me era, caci elle mi-au permisu a resolve intr'unu modu incidentalu o multime
de problerne de cea mai inaltd importanta nu numai pentru Români, déru 5i pentru studiulu universalu
allu istoriei.
Voiu indica aci numai vr'o cate-va :
Rollulu comnzercialu allu aurului olténu in evulu-mediu en anticitate (pag. 103 8, 193-202) ;
Teoria actiunii naturei fisice assupra omului Tag. 173-187);
Proveninta numelui Mdrii-negre (pag. 162-165);
Esplicatiunea criticd a Daciei lui Erodotu (pag. 187-225);
De assemenea a Daciei liii Ovidiu (pag. 225-302);
Legea istoricd a iquintei territoriale postunze (pag. 255-60;
Pénze" unde an lOcuitu Slavii in Dacia? (pag. 266-273);
Resturile limbei dacice la Romdni (pag. 273-300, 309 sqq.);
Epoca §l caracterulu slamsdrii Ronzdnzloru (pag. 278 281);
CarpaPi sub nunzele de Caucasu in Aoolloniu, Strabone, Ovidiz, Iornande, Ammianu, Nestoru etc.
(pag. 290 sqq.);
Originea ci natura limbei albanese (pag. 3o5 sqq.),
(4) D'Ohsson, Hist. d. kongols,I, XXXII.
331