CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Romami-vodd personified numele romdrui
allil coloniei danubiane a lui Traiaml, Viachità-vodd
personified numele seti vlachia ;
Negru-vodd , celhi mai celebru dintre tot!,
personified numele bass-arabici aliti Munteniei,
din causa cam% resarti celle trei Capete-negre
In rebusulti dinasticil dela Oltti,
din causa cdruia balladele sudo-slavice
Cantuhl Nibelungilorti ne fact" Arabi, din
causa cAruia tzarulti Stefaml Dusanti ne
chiamd Negri-Tatari, din causa earuia Maghiarii
ne botéza Negri- Coman! , din causa
cdrui Ottomanii ne numescii Negri-Vlachi
setl Negri-Bogdani.
V oda-Romanii, vodd- Vlachitd i voda-Negru
sunt trei idealuri concordante.
Deed celle anteie doue s'ati perdutt din
memoria, pe cândti cellti allti treilea se maI
conservd Inca, acésta lesne se esplica prin
comparativa tenacitate a elementului poeticti
fata cu elementulti prozaicti.
Romanic, Vlachü, notiuni istorice sett filologice,
nu vorbesell nemicti imaginatiunii, si
poporulti a trebuitti , séti ceilti putimi a pm.
tutil sd le dea uitárii.
Negru, notiune pittorescd, a reu§itti din
contra a se imprime toemai prin culóre In Inchipuirea
poporului.
Ca fiintd plastica, ellti n'a essistattl nici
o data.
Ca mitti base , unit mitti forte necessarit ,
precumt amtl mai spus'o, cad* deriva In essenta
dintr'o lege istorica universald, end represinta
Inceputurile Statului Muntenia.' sub
vigurosulti impulsti aI.ltt dinastiei Bass-ara-
bilorii.
Totti ce'i pré-vechiu, totti ce'I mina din
mo§l-stramosi, totti ce nu se scie de catra,
eine sa se fi fácutil , dérti se banuesce ea
NOMENCLATURA. 1 1 7
(lora nu fdra initiativa sOtI participarea
vre-unui Bass-arabt appartine lui voda-
Negru.
Fie-care Bass-arabil, din data ce trecea In
traditiune, qtergêndu-i-se trassurele celle distinse
alle individualitatii, devenia Negru.
Dupa ballada poporand pên i monastirea
dela Curtea-de-Arge§ti, grandidsa creatiune
a lui Negoia Bassarabti, despre originea
cdriia nu se pOte rddica cea mai slabd
umbra de Indouelä, se attribue lui Negruvodd
:
Pe Arge§A in giosti,
Pe mit math frumoA,
1Tegru-vodei trece
, Cu tovar4I clew..." (392).
Ecc6 derö unti voda-Negru pe la 1520 !
Dupd Cronica Cantacuzinescd (393), din
care se inspirase Cantemirit (394) , Barbu
Craiovesculd , ctitorulti bistretent , este
banti allil Oltului sub Negru-vodd.
Dupa inscriptiuni i diplome irresistibile
(395) acestti faptil s'a petrecutti In ultimulti
decenniti allti secolului XV.
Eccë derö unit voda-Negru pe la 1490 !
Cea mai vechid cronicd muntend, pe care
o avusese In mand Ragusanulti Luccari pe
la 1600 , numesce Negro-Voevoda pe tatia
lui Vllaclislavtl Bassarabti (396), adeca nu altti
cine-va decatit Alessandru Bassarabil, dupa
(392) Alex., Poesie poporale,186. D. Alessandri, inteo not4
la p. 192, erede eumii-eit in adev&ii unil Negru-vodii aril
fi ziditii monastirea dela Curtea de Arge01, ba lnc invócii.
autoritatea cronicelorzl, fgra" sil le eiteze!Vedi Beissenberger,
L'église de Curtea d'Argis, Vienne, 1867, in-8, p. 26.
(393) Bolliacii, Buciumulii, 1863, p. 108.
(394) Gesch. d. osm. Reichs, 608.
(395) V enelin, 134, diploma din 1499.Odo7j escu, in Bulletinula
Instructiunif Publice, Buccur., 1866, in-4, t. 1, p. 137
141.
(396) Ristretto degli Annali di Rausa, Venetia, 1605, p.
48, ap. Gebhardi, Gesch. d. Wal., 283.