CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

filologii nostri, §i tocmai ea ne va agiuta a
descoperi sorgintea interessantului nume
topicti Ji1i, allU dim% prototipti este Sil.
Plinili ni spune ca Scitil numiati Si lis doue
fluvie alle 1or, Donulti In Europa §i laxartulti
In Asia : Tanain ipsurn Scythae Sum
vocant" (454), si apol mai la vane : includente
flurnine Jaxarte , quod. Scythae Silin
vocant" (455).
Prin urrnare la Sciti, a crirora tulpina ariana
nu mai e o problema, termenuhl sil avea
unti Intellesq genericti de rill ski apd.
D6rti in limbele indo-europee moderne
6re nu se descopere vre-o urma a acestei
vorbe, pentru ca sä se Intar6sca §i mai bine
conclusiunea?
La Celtii din Irlandia verbulti siltin insérnna
: a curge.
In dialectula zendicti aliff AfganilorO,
pe de alta parte, cuvêntulii silah vrea sa clica
fluviii (456).
Nemerindti Inainte de noi preti6sa indicatiune
a lui Pliniti, d. Adolfti Pictet a
rennodatti la aceia-§iradicala sil anticulti rift
Sills din provincia venetiana, null Silarus
din Gallia Cisalpind , qi totti-d'o data mai
multe ape Sala, Salia §i Saale din Spania §i
Germania (457).
Inregistrhndti Inse forma In a alliituri cu
acea in z : sal §i sil , illustruhl fi1oogtt elve-
(454) Hist. Nat., VI, 7.
(455) Ibid. VT, 1, 8.
(456) Klaproth, Mémoires sur l'Asie, Paris, 1828, in-F. p.
458Neumann ,DieVOlker des sic' dlichen Russlancls, Leipzig,
1847, in-8, p 12, a-sicarii el sil inskmnrt Oral in limbs.
tura. Este o erróre eapitalii.. Klaproth, Sprach-atlas, XXV
XXVI, cercet tse 23 dial etc turce, F,;i aid inteunull n'a
giissitd pe sil. 0 noun probil lirnbistien despre indo-europenismulti
anticilco &ill"!
(457) Ori3ines indo-européennes,l, 139.
ACTIUNEA NATUREI.
283
tianil a sciipatti din vedere ca. silAtinesce salum
Insémna mare, culórea apei marine si
chiartifluviti, care termenii in evulfi mediti
se rnodifica In salatia , In salona etc. (458).
Apoi lui salum latinO ii correspunde din
puntO In puntii celticulti sal , pe carelti citéza
Insu§i d. Pictet §i qui signifie h la fois
la mer et l'écume" (459).
In fine, attitti salum latinti precurml si sal
celticti se regasescti In sanscritulO salan, apa,
dela radicala sal, a se mi§ca (460),
La aceiali sorginte se referd albanesulti
.zal,
prundii, das Geroell eines Flussbettes",
de unde.zahste, locti prundosti, Ort der mit
G-eroell bedeckt ist" (461)
In latmitatea mediana, Intorcendu-ne Ia
forma cu i, ne maT Intimpina siliva In Intellesti
de mlascina : quae aestivum tempus
siccat", értl Intr'unti glossarit greco-latind
flguréei : silanum, Lipov (462).
Forma cu a In locti de i o posseda §i Oltenia
In falesti , primitivamente Sal cu ace-
ta-0
ratiune cu care Jail este primitivamente
Sil.
Acestit periti din giudetulti Gorgiti se
citesce degia In diploma mirciand din 1387
(463), éril actulti confirmativti dela Imperatulti
Sigismundti din 28 octobre 1429 ni
spune i mai limuritO cä pe malulti Giale§u-
WI se afflO, satulti Arcanii (464), care In realitate
essista acollo pea asta-41, Incatti nu
mai remane nici o Indouéla ca GiaIeulil
(458) Du Cange, Gloss. med. lat , ad voces.
(459) Origines, I. 118.
(460) Eichhof, Paral. d. langues, 153. Cf Chavet, Lexiologie,
307.
(461) Hahn, Alban. Stud., Lexikon, 35.
(162) Du Gauge, Gl. m. lat., ad voe.
(463) Ventlin, 10.
(464) Ibid., 56.