CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Chi liei , i sossindd miercuri spre Obi la
mecli-n6pte , a Incungiuratd cetatea , inse
gioi nu s'a apucatii de hartti, érö vineri de
,demanéta a Inceputti a batte cetatea, i aa,
t6ta cliva s'ati haratitti pene"'n sera , erd sam-
,beta se Inchinard cei din cetate, 0 a Intratd
Stefand-voda in cetatea Chiliei" (42).
Caderea Chiliei sub dominatiunea lui Stefang
cella Mare trase necessarmente dupa
sine suppunerea Intregei regiuni limitrofe pe
ambek maluri alle Prutului, pe unde Muntenia
nu posseda nici o localitate fortificata
De aci Inainte gurele Dtmarii Incetéza
pentru totti-d'a-una d'a mai fi alle Terrd-
Romanesci.
Dela Moldoveni elle treed la Turd, dela
Turd la Tatari, dela Tatari la Muscalli.
Cu t6te astea o viva adducere a-minte a
primitivei situatiuni a spartti cinci secoh
si s'a conservatti penè asta-gi In numele
provinciald alltiBassarabiei, adeca l&ra Bassarabilorii
pe care partea de giosu a Moldove!
de peste Prutu nu contenise de alu
purta pen6 la 1812 i care se parea tuturord
a fi o nestrabattuta enigma, In ciitu timpti nemini
nu sciea §i nu putea sa ghicesca anticuld
i durabilulu imperiu allil Munteniloru,
and Ito
Alessandru Bassarabd , Vladislavd
Bassarabu , Radu Bassarabil , Danu Bassarabu
, Mircea Bassarabti, Dracu-Bassarabii ,
Tepeu-Bassarabu, spuma némului bassarabescil
, pe totti lunguld Danubiulm pene la
Marea-negra.
(42) Urechia,I. 119 Cronica cea v echid, III, 7 ,F,;i Cronica
moldo-slavicd, L c., unde 41-60 MunteniI, adecii Ungro-romdni,i,
sunt numitl Unguri, ca inin nota de maI susfi. Urealit,'
committe cu acéstil occasmne o enormil emire, care nu
essistii in celle-Palte done cronice, i anume alluiturI cu Chilia
ellii vorbesce despre luarea Cetiita-albe, ceia-ce constituil
unu non-sensii, caci termulfi occidentala and Nistrului
nu incetase.nici o data pêne" atunci de a fi alhii Moldovei.
1NTINDEREA TER RITORIALA.
In paragrafulu urmatoru noi vomu reveni
pe largu assupra numelui topograficu allu
Bassarabiei, sub care se Intellegea de'ntein
Térra-Romanesca In genere, din Orrva pene
'n Pontti.
Peste und decenniu dupa cucerirea
care Implica in sine Impingerea hotarului
moldovenescd dela Berladu pOne la Du-
Mire, Stefand eelld Mare §i-a Intorsti de asta
data privirile In directiunea Bachului , tingendii
a stramuta in acea parte marginea
terrei dela Siretu la Milcovu.
Sub annuhi 1475 cronicarulu suna :
Si a luatil Stefand-voda cetatea Craduna
cu tinutu eu totu, ce se chiamd tinutulii Putnet,
si l' a lzpitt de Moldova (43).
Lee' dara trei date rigur6se, radicate prin
critica mai pe susd de ori-ce controversa :
1-o. Inainte de 1465 Muntenia stapania
totti littoraluld moldovenescu allu Dunaril
pene" la Berladd si Chilia ;
2-o. Inainte de 1475 Muntenia stapania
t6ta laturea occidentala a Moldovd pene la
BacAu.
3-o. Intre 1350-1400 hotarulu muntenescu
penla Berladu, Chilia ;;iBachun'afostu
nici macaru pusu In dubiu de catra Moldova,
alle cariia successive Incercari de a-lu sunprinde
se ref era t6te la epoca posteri6ra dintre
1410-1460.
Inaltarea Moldovei si scaderea MuntenieT
este o Mtarcliata opera a lui Stefanu celln
Mare.
Scuturati de inecli-c;li i de resaritti, vomu
specifica fruntaria Terrei-Romanesci despre
crivetu In cursulu secolulm XIV.
Avendd Sabiiulu la appusu i Brarvulu
la resaritu, ragemata spre sudu de zape4ele
(43) Urechia, I, 128.
2
9
Chiliel,