CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
topografica, in care a trecutil apol si la Romhni.<br />
Dupd spirituld graiului nostru cauc conträgêndu-se<br />
In coc, eatä sa admittemd ca<br />
o sicurd urrna supraviuetninda a numeluT<br />
Caucasil In privinta Carpatilorti (Multi Co-.<br />
cana din Muscelfi, adeca mai-maT in acella-si<br />
kat unde ostasultiMansuetii dinteo legiune<br />
a luf Traiand statuse in timpuld resbellului<br />
dacicd la fluviula Olta lemgd muntele Caucasa.<br />
Arad profitatt de occasiunea pentru a<br />
cita Inca o data aceste cuvinte, cacT s'ard<br />
puté card c Egipt6nuld Apollonid nu sciea<br />
ce vorbesce despre Dunare , c Flora va fi<br />
commisti i ellil o err6re ana16ga, cd Caucaland<br />
anti lui Marcellinti ard fi altü ce-va deed-tit<br />
Caucasus, ca Iornande conftmda tote,<br />
ca'n Nestord este vr'o gres6116, de copistii,<br />
ca Oviditi ti va fi permisti o grOssa licenta<br />
poetica (516); s'ard put6 card t6te si mai<br />
cate, derd numai de'naintea inscriptiunif Jul<br />
Lersch amutesce ori-ce pofta de contradictiune<br />
chiara din partea cellord mai dispusfa<br />
cauta cérta, fiindtl impossibild a gassi o formula<br />
mai limpede decatii : ad Alutum !lumen<br />
secus montem Caucasi".<br />
0 data constatatil ca Carpatii se chiamad<br />
§i ef C'aucasa, devine lesne acumii a correge<br />
und passagid fOrte insemnatil din Strabone,<br />
carele ni spune ca Siginif löcuiail pe timpuld<br />
sed 7TEpl 'Coy KcaSy.occrov, descriendil apoi In urmatoruld<br />
modii obiceiele lord :<br />
Siginii, In celle-l'alte trainda persianesce,<br />
intrebuintOza nesce cAllusei mid si<br />
perosi, cari nu potd duce unil callaretit,<br />
(516) Amil mai puté adrtuga pe Plolemaeus, Geogr., III,<br />
.8, carele pune in Dacia poporulii Caucoensii.<br />
ACTILNEA NATURE!.<br />
299<br />
dérii se inharna la carrute, rnenh'ndu-i apof<br />
femeiele, dedate din copillaria la acestil<br />
mestesugd, i cea mai buna in conducerea<br />
cailord 4i Tea de barbatil pe cine'f place.<br />
(517)<br />
Affara de amenuntuld despre fernei, restuld<br />
s'a veduta degia In Erodotd, pe cândd<br />
Siginif lticulad la c6stele Agatirsilord in<br />
actuala Temesiana :<br />
1-0. TraTuld persianescd;<br />
2-o. Callusei mid i perosi, buni numai<br />
la carruta (518).<br />
In cli11e1e lui Apolloniti Siginif se afflait totti<br />
Inca in Temesiana, cad poetuld alessandrind<br />
IT al6da lOnga, cataractele Dundrif.<br />
Intre Strabone i Apollonid este und intervallii<br />
de vr'o suta cinci-deci de anni.<br />
Intermit secold i ce-va, cumil Ore de s'ati<br />
strdnautatd Siginif dela noT din Temesiana<br />
tocmai In Asia la Caucasil, ducêndil cu sine<br />
pe'ne si vita cea mica i perósd de callusei?<br />
Bietele lord carrucf6re , menate de intrepide<br />
fete si neveste , trebulaii sd tr6ca,<br />
calchndii sub picl6re ori-ce oppositiune, printr'o<br />
suta de feliurite popOre scitice , sarmatine<br />
si de alte n6muri, tOte fOrte bellic6se ,<br />
Carl stapanTati intreguld territoriti aliti Russia<br />
meridionale.<br />
Este UM' evidinte ct Caucasula, unde se<br />
duseserd SiginiT, nu este acella din Asia, ci<br />
purti si simplu o ramura a Carpatilord.<br />
Omonimitatea insellase pe Strabone.<br />
Invasiunea Dacilord , intemplata anume<br />
cu veund secold si ce-va Inainte de Cristd<br />
gi<br />
operata anume In directiunea Temesianef,<br />
dupd cumii se vedesce din vecinetatea lord<br />
(517j Strab , XI, 11, § 8.<br />
(518) Mai susil p. 201-205 0.242.<br />
1