CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

.Ma
Ptolemeti, dupa tote editiunile, illti nurne-
see 'PC43(13Y.
Acéstd lecturd inse, de0 generalmente admisd,
nu este destulti de correctrt.
Termenulti cellil essactil , pe care e lesné
alit restabili, nu presintd unti nume proprin
fluvialn,
ci unti epitetti regionalit, ca i chndti
cine-va arti ice rid bulgArescti" sat rill
unguresen ", ad ecábulgAresct ski ungurescti
prin escellintd, maT muitti decrati tOte cellel'alte
riuri bulgrtresci ski ungurescT.
In manuscriptele luT Ptolemeti se citesce:
mccapm(3cov7otap.ou. .
Transcriptiunea nOstrd este : Zar"A4,0v 270T2tiot,
In loculn celleT vulgare : xcera `Pcc[36",vo; =To-
p.ot.
Sa se noteze ca noi nu addogilmti nici o
virguld cdtrd testti §i flu schimbilmti In end
nicT o litterd.
Genitivulti pluralti 'Ap&Pwv ärata crt e vorbd
de o collectivitate etnicdprin care se define_
see unitatea cea topicd.
Ear' 'Ap400 no-raliot insemnézrt : despre flu-
viola
offerindu ni una din celle
mal vechT mArturie de terra Bass-arabilora
d'a-drOpta Oltului, pe care §i'n evulti mediti,
precumti amti demonstratti printr'o gramada
de sorginti studiandti nomenclatura, toti
veciniT nostri, SerbiT, UnguriT, GermaniT etc.
o cunnosceati sub acella-§i nume scurtatti
de (Bass)Arabici , tradusti apoT , pe basea
unei poporane associatiunT de ideT, prin ad.iectivulti
Nes-rd.
Numindil Giuld 'Ap4o.v notal.t6;, Ptolemeti n'a
facutti altil ce va decattl ceTace facuse Licofronti
cu patru secolT Inainte in respectulti
DundriT, dândq acesteTa num al epitetulti
regionalti de Itatpos (478), nu dOrd cd ea se va
(478) Lycophr., Alexandra, vers. 189.
ACT1UNEA NATUREF. 289
fi chiamutti ci fiindti-ca venTa din
regiunea Celillorre.
In acellall intellesti Donulii era Ama-
Tonius din causa lirnitro felorti Amaz6ne(4 7 9),
macarti-ca qi aci érNI .epitetulti curattl regionalti
n'a trecutt. mcI o data In nume
propriti ailti fluviuluT.
Cu multti maT litr4itl scriitoriT arabY botezati
acella-§I Donti cu termenulti de Nehrer-Rusiet",
vrea sa4ica ria-russescii(480), de
uncle inse de sicurti nimenuT n'arti veni In
minte de a conchide cit ap, se va fi numitil
in realitate.
Casulti lul Ptolemeil nu differa de tOte acestea.
Appartinêndti OltenieT prin ambele selle
malurT, nu printr'o singurd cOsta ca vecinulti
Oltti, Ginhi merita §i cliii pe deplinti de
a fi consideratu ca ritibass arabescOrAp4ow
7totcp.6;, dupa cumti Germanil (Fell Rinului
lorti : deutscher Fluss".
Parintii nostri o simtiatl i ef acOsta, numina.
une-orT Intréga regiune trans-oltOnd :
banatti allii Giului"(481).
In Istoria dinaslicii a Munteniet, chndA
va fi sit desfd§uramti annalele nOmuluT Bassarabescti
inceVendti dela insA§1 colonisarea
DacieT, ba chiard maT de'nainte, baslindu-ne
i acollo unicamente pe nesce fonta-le
sincronice, car! se completézd §i se limpe-
4esci1 unele prin altele, ceTa.ce constitud
cea maT inaltd operatiune a analiseT critice,
no! vomit reveni assupra testuluT luT Ptolemet.
D'o cam data esplicaramti abia In trOceta
interessanta calificatiune a GiuluT de cdtrd
(479) Plutarch., De flum., XIV.
(480) Ap. Schaffarik, Slow. star., 400.
(981) Mal suaU nota 441.