CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

ditiuniT dacice a luT Traiand §i anume, vor-
bindd despre pofta luT Domitiand de a
purta did InsusT ac6sta, specia de arrnatura,
lorica sarmatica, elhi ciice :
Invia Sarmaticis Domini lorica sagittis ,
Et Maras Getico tergore fida magis .. (339)
Astd-felTu nu maT remâne nicT und dubiit
cumti-ca amendoue ramure tracice d'a-stânga
DunäriT , atätd bellicosit GeV precumil si
forth' Dad, sunt represintatipe bass-relievele
Columna Traiane.
Lipsa uneTa din elle, arbitrariamente Inlöcuitä
printr'und continginte de Sarmati, este
und fenomend enigmaticd, pe care , profithndd
de occasiune , nof arad fostti datorT a
'hi limpesli.
Dérti inainte de a se ajecla la nordd de
Istru, fost'ad ore Getif altd-felfu decunati I-a
facutd livrdua campia române?
Este o cestiune din celle maT instructive.
NimenT dintre fruntasiI sciinta moderne
n'a observatd. Inca o lege istoricd : energica
actiune a territoriului assupra unet naliuni
clitarit dupd ce acdstd, fie de build void, fie prin
forld, de-multd degla Illz pdrdssisse.
Este und feliu de influintd territoriald postumi
, care p6te sa urmarésca und poporti
4ecimi de secolT si la nesce distante immense.
Posteritatea unuI löcuitord din Himmalal
dintr'o epoca pre-istorica se suppune pe nesciute
acesta Indëretnice actiuni löcuindd
asta-4T unde-va in Elvetia.
Vorbindti despre Nomenclatura Muntenia,
noT aretaramd in paragrafuld precedinte, in
(339) Martial., Epigram., VII, 2 Nibuhr,Kl. hist. Schr.,
I, 394, nu Eff-aril fi datii ostendlia de a criuta esclusivamente
printre SarmalT pe geharnischten Reuter" din Columna Trasnit,
(Idea 'rff adducea a-minte disticulii lul Marciald.
ACTIUNEA NATUREI. 255
ce modd legionarii luT Traiand , venitT unil
din Alo, altii din Pirenef, caci Spaniold era
insusf imperatuld , si-ad cautatti In Dacia
maT de preferinta o positiune territoriala
anal6ga cu a patria lord primitive ; s'apof
emigrândd maT tarclid de aci In Tracia , Ii
allegead 6rösI In Balcani, miscatI de acefasi
tendinta instinctivä , nesce cuIburT assemënate
cu alle Carpatilord.
Cu alte cuvinte, pea i 'n funduld Macedonia
a nu incetati, dupa und lungd sird de
v6curf, a resimti o influinta climaterica italiana
ski spaniola!
Inainte de colonisarea romana la Dunäre,
ace1la-§1 spectacold ni 'lii presinta Getii si
Dacif.
Sub Ovidid, and caruia cella mai legitidti
interprete este Strabone , Romania actuath,
se dividea In doue portiunT forte distinse :
la cataractele DunariT, adeca In Oltenia , locuTad
Dacif; In giosuld fluviulul IAA la
Pontd, adeca in sessuld Muntenia, MoldoveT
§i alld BugfaculuT, petrecead GOT ; ambele
nationalitatT avendd aceTall origine i vorbincld
aceTa-sT limba, dOrd unif flindit pldiast
si ea-1'0V ciimpeni (340).
Locasd de predilectiune a 111 Getilord era
nasipOsa pustietate dintre Prutd i Nistru :
;,) te6s, rEIcn, ?pill:a (341), unde chiard asta-4T rareorf
gassesce cine-va und p6red , o magura
sell und arbure (342).
(340) Strabo, VII, 3, § 13.
(341) Ib., VII, 3; § 14.
(342) Laxmann , Von der Moldau und Bessarabien ; de-
'utaiii
svedesce in Tidningar utgifne af et Sdlskapi Abo 1773,
nr. 19, spa tradusg in Schlozer, , Brie fwechsel, Goettingen,
1780, in-8, t. 4, P. 226 : Wenn man Akkierman ausnimmt, so
"ist in ganz Bessarabien fast kein Baum zu finden. Die armen
Hasen miissen sich nnter dem Papaver Rheas, der Phlomis
floe venti , oder einem von der Mus Schijiipus nnd Talpa
vulgari aufgeworfenen Erdhiigel verstecken."