CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

3oo PAM ENTULU I POPORULU.
in acelhl periodd de cucerire cu pop6rele
pannonice Boil i TaurisciT (519), trebuTafiresce
s respinga pe SiginT, Inse n'a pututd
nici Inteunti casd sa-T asvërle In Asia, ci nu
maT departe ca peste Carpati In Transilvania.
Caucasula Siginilorti sunt muntif ArdéluluT,
unde topografia a §i pastratii unele
vestigie alle lord pene asta-4T, dupa cumd
vonat demonstra-o aTurT.
Toth atund ne vomit convinge c i
pe AgatirsT DaciT IT gonisera din Oltenia
érOV in Transilvania, §'apoT maT tarq.id,
degia In urma lul Strabone, ambele pop6re
de secolf invecinate, Siginil §i Agatirsii, ad
fostd constrinse a Inainta susd spre norduld
Europe, nicI decumt Inse nu s'ati intorst
In Asia.
Sub Augustd d6ro DaciT nu petrunsesera
Inca In Ard610.
Passagiuld din Strabone e cu atata maT
importantd In casuld de fata,, cu catil illustrulti
geografd este und contestd nedispen-
sabild, dupa cumd ainti mai spus'o , pentru
perfecta Intellegere a topografie contimpurénuluI
set Ovidid.
Acuma Incet6za cu desever§ire d'a mai fi
enigma celle doue versurl
Jazyges, et Colchi, Metereaque turba. Getaeque
Danubii mediis vix prohibentur aquis ..
Elle se traducd §i se esplica astii felid :
,De IazigT §i de Caucasiani (muntenT din
Carpati), de pop6re trans-montane (Agatire,
Sigini etc.) qi de GetT, abia ne apera apele
Dunarit "
Intfund euventd, ea §i'n Apollonid, ca §i'n
Strabone, ca §i'n Ammiami, ca §i'n Iornande,
ca §i'n Nestord, ca §i'n pretiosissima inscripti-
(519) Strab., VII, 3, § 11.
une a luTLersch, care nI-a servitil dreptdpuntd
de plecare In acésta 1abori6sa analisa, numele
Carpatilord in Ovidid este : Caucasus.
Sunt multe §i interessante consecintele
ulteri6re alle aceste descoperirT,pe carT noT
de asta data nu le vomii attinge, fiindd f6rte
departate de obiectuld strictii and studiuluT
de Ltd.
Nu cuma-va la Dunare, printre bogatele
nässipuri metallice alle OltenieT, va fi fostd
Insäi Colchida cea cu lana de auril a Medee,
tinta practica a espeditiunii cella mercantile
a Argonautilord,Incatil tocmaT de aceia
traditiunea ellenica , cullésä de catra
Apollonid, vafi facutd pe acestiia sa callètor6sca
pe la cataractele dela Orlova?
Nu cumd-va totil Inbassinulti danubiand,
cea maT scurta calle commerciala Intre 0riinte
§i Europa centrala , trebuT cautatd
Caucasulii primuluT civilisatord alit continentuluT
nostru, acella care rapise foculd.
JuT Gioue, érd din foal s'a nascutd industria
?
In epoca luT Traianil, adeca a memorabi-
leT inscriptiunT cu Oltuld secus montem
Caucasi", MarOalt scriea unuT amicd care
pleca spre Dunare, cä in terra Gefilorü o sd
gdssdscd stdnca tut Prometeii :
Miles hyperboreos modo, Marcelline, Triones,
Et Gettci tuleris sidera pigra poli ;
Ecce Prometheae rupes, et fabula montis,
Quam prope aunt oculis nune adeunda tuis... (520)
Sunt nesce probleme de cea maT mare
val6re archeologica, pentru solutiunea ca-
(520) Mart., Epigr., IX, 46. Despre rollulil DuniiriY de
&ail in civilisaliunea europeii dintr'o epocii pre-istoricil,
velT cite-va observaliuni forte nemerite, din nenorocire cu
totula nedemonstrate, cella puling intr'unil moat"). aciintifia,
In Rougemont, Edge da bronze, Paris, 1866, in-8, passim.