CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Epoca de migratiune olténä spre t6te
celle-Palte parti alle Daciei Traiane se cercuscrie
dérö in intervallulti de vr'o septe
secoli dintre VIXIV.
In acelld intervallii Românii din Oltenia
vallea Hategului se respandiserd spre
appusti penen Moravia, unde posteritatea
lorti abia ma retine astadi epitetulti de
Vlachy, Insasi poporatiunea flindii de-multd
slavisata(615).
In acellil intervalth Romanii din Oltenia
si
vallea Hategului se respandisera spre
resäritti penen Volinia, uncle in secolulti XVI
Polonit mai pastraii Inca suvenirea §i ara-
chiarti positiunea localitätil, care In yechime
purtase numele de vadula lui Bassaraba
: Ostrokol, antiquis Bassarabei vadum
vocatum, brod. Bazarabski" (616).
Cumd-ca ac6stil, miscare espansiva a fostii
continua , adeca s'a repetitti destullq de
dessti, astt-feliti ca nu lassa nicairl sa degenereze
din primitiva'i uniformitate gra-
iultl poporulut românti, o proba irrecusabila
se gassesce tota in limba.
Incetarea migratiunit coincidd cu apparitiunea
Ottomanilorti. In Europa.
Cuvintele turce, pe carY le are romanimea
danubiana , sunt absolutamente necunnoscute
romanimii de peste Carpati, cariia nu
mai era eine sä i le communice.
Slavismele i bizantinismele , intru cAtil
elle sunt anteri6re secolului XIV, ne Intimpina
din contra pe t6ta Intinderea Daciei
Traiane.
(615) ,Tireczek, Entstehen christlicher .Reiche room J. 500
bis 1000, Wien, 1865, in-8, g. 225.
(616) S rrnicki , .Descriptio veteris et novae Poloniae ,
Varsaviae, 1585, in Mizler, Historiarum Puloniae collectio,
Varsaviae, 1761, in-f , t, 1, p. 245, 260.
ACTIUNEA NATUREI. 325
Fiindti Inse ca elementele slavice si bizantine
n'ati navalitti d'o-data In limba romAna,
ci s'ad introdusti treptatil din timpti
In timpti, este invederatil ca nu fusese Intreruptil
currentulti , carele dela Dundre le
respandia peste Carpati.
Si nu nurnai dela Dunare peste Carpati,
ci Inca din muntii Oltenia spre m1astin6sa
campia danubiand a Terrei-Romanesci si
Moldova, caci sciinta igienica demonstra
ca acclimatarea unei nationalitati Inteo regiune
caracterizatä prin febriferele balti
mixte, dupd cumil sunt mai cu séma acellea
dintre Ialomita i Nistru, este cu putinta
sub o singura conditinne : tramitterea acollo
a unorti contingente din timpti in
timpti re'nouite, One ce dupd mai multi secoli
abia se operéza prin asa numita lege a
selectiunit naturale o definitivä accomodare
a organismuluiumanti cu vici6se1 e elemente
circumfuse (617).
Astil-feliti din t6te puntele de vedere, migratiunea
romand din regiunea oltOnd peste
Carpati i spre Marea-negra este unti fenomend
continuti In lunguld intervallil dintre
secolil VIXIV.
Ecca de ce Dacia Traiana are o singura
limba.
Peste Dunare graiultt macedo-romfinti
e unit adeveratti dialectti fata cu anti nostru.
Cu t6te astea, chiarti ella a fostil nu putinit
influintatti prin successive migratiuni
din Oltenia, dupa cumil o vomit demonstra
Intent:tit modu analiticti cu o alta occasiune.
(617) Bertillon, Acclimatement, in Dict. encyclopidique
des ciences médicales, Paris, 1864, in-8, t. 1, p. 270-323
4