CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

mung, anume Balcani , Intocmai precumd
Banatuld. Severinului se afla peste munti, anume
Carpati , In rapportil cu positiunea
geografica a Ungariei §i a Poloniei.
Nu póte fi Inse nici o Indoli, cumt-ca
Romanii dela Pindt, de§i. accepead In relatiunile
lord cu S1avi Za-goria , totu;i ei-In§ii
nu-§1 putead nurni tOrra romanesce Pestemuntenid,
ceia-ce ard fi fostii insipidd , ci
numai Muntenid, essactamente ca §i &alit
lord dela Danubid.
Vlachiä i Vlachia, Muntenia, §i Muntenia,
o voce la Bucegiu i und ecod la Pindti ,
sa, fie ore totti und gloat allti Intêmplarii?
CPentru not unit azarduld nu essista In decretele
Universului , cad* cea de'nteiu a lui
manifestare , ori-catti de efemera , ard distruge
totala armonia. . .
0 data demonstrandu-se adeve'ruld, cumtca
nu numai Moldovenii, ci aprOpe tOte cellel'alte
popOre , O. mai cu séma chiard indigenii
dicead Terrei-Romanesci Muntenia,
cata s urmarimti dupa putinta In celle
mai vechi fonthne insa,§1 forma romrtnésca, a
acestui cuvêntti, ceia-ce este cu atatil mai anevoia,
cu cati1 noi nu possedemt pene acumil
nemicti destullit de substantiald In limba
ndstra nationala de prin secolii XIII, XIV
fi XV.
Italianuld Bonfinio , nascutti la 1427 §i
r'eposatti la 1502, traitd mai tOta viuéta sea
in Ungaria, amicti §i istoriografd. ailti regelui
Mateiu Corvinti , scriitoruld celhl mai corapetinte
in privinta strabunilord nostri, repeta
de fret off intr'unti singurd passagiu, ca pI-
mêntuld. Bassarabilord se chiama Aluntenid:
Montana" (91)
(91) Rerun; Ungaricarum libri XLV, Yiennae, 1744, in-f.
p. 21 : ad Tibiscum usque spatiatur, quod montanae Daciae
NOMENCLATURA. 49
Tractatuld commerciald din 1407 Intre
Moldova §i Polonia, carele nt-a servitit atatd
de multd In primuhl paragraftl and acestet
scrieri, de§i numesce pretutindeni Térra-Romanésci,
Bassarabid, precumil vomIt
ved6 mat la valle, totu§i marfurilord de acollo,
i anume ceret, le da calificarea de muntenesci
: muntianskyi " (92).
Ambele aceste isvOre, atatil Bonfinio, precumd
§i tractatuld moldo-polond, unuld seri-
Pridd pe la 1450 §i scrisd pe la
1400, trebui socotite In casulti de fata ca facendii
parte din secoluld XIV , caci Inre
ob istreza nut lucru degia generalmente cunnoscutd
pe atunci dela Lembergit 0116 la
Buda , adeca ce-va InradOcinatil cu multd
mai de 'nainte.
Peste unit secold i mai bine, pe la 1520,
numele de Muntenia era atatd de respanditd
In TOrra-RomanOsca, Incatd. biografuht lul
Négoia-Bassarabd hut IntrebuintOza de vr'o
dece ori, buna-ord :
1-o. Nifond , Patriarculd Tarigradulul ,
)7care a stralucitti In multe patime §i ispite In
Tarigradd si In Térra-Muntenescd" ;
2-o. De acesta Inca marturisise sflintuld
Nifonti mai 'nainte, ca §i de Térra-Muntenéscd
;
,,caput est, quam Ripensem plerique dixerunt, et nunc Montanam
V alachiam appellant Altera vero Valacbia, cui Mol-
,,daviae nomen est, inter Istrum et Tyram, ab Hierasso montanae
Valachiae termino ad Euxinum usque Pontum extenditur.
Cf. Petancio, citatil mai glosü iu nota 133.
(92) Akty Zapadnoi Rossii, I, 32. Archiva Istoried, I, 1,
130 : A Muntianskyi vosk i Braszevskyi slobodno im est
Despre esportapunea cerei muntenesci dttil ce 1ice peste
patru secoli Pcyssonel, Le commerce dela Mer-Noire, Paris,
1787, in-8, t. 2, p.185 : La cire est le plus consid6rable article
du commerce de sortie de Walaquie ; elle est de trim-belle
qualitd , et la quantit6 en est immense. Lai o marfli ,
assupra clirila vicissitudinile vdcuriloril n'ail avutti niciT o influin/i11
La 1407 i la 1787 totti una.
7
c
I