CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
ACT1UNEA NATURE1.<br />
sicff assupra effectelord fisiologice alle aerului<br />
rareficatil (354), de uncle conchide despre<br />
estrema difficultate a indivicliloril din<br />
qessil de a se acclimata intr'o regiune munt6sa<br />
, pentru care , ca sa respire §i s'a,<br />
ble, omuhl. trebui sä aibe und peptii mai<br />
largd §i nesce membri de motiune mai muscu1o0<br />
decatil ceia-ce 'I era necessaril in<br />
aerulfi mai condensatil §i pe soluld mai oblu<br />
ailti cdrupiei.<br />
Cate-va hurmalle i putina apa (lice<br />
,,unit altd igienistd. agiungil pentru a s5,tura<br />
pe Arabuld din Sahara , pe cancld Eschimosuld<br />
se in150 cu provisiuni enorme<br />
71<br />
de grassime de balena. Acésta differinta<br />
de nutrirnentd este unil effectil alld climei<br />
Inse ea trage dupe sine nesce obicauri,<br />
call modifica stareamateriald §i activitatea<br />
vitalä a organelord. De aci se nasal resultate<br />
organice , earl' se transmittd prin ereditate.<br />
Modificatiunile capkate de earl<br />
strämosi devind nesce trassure congenitale<br />
in constitutiunea stranepotilord. Din tata<br />
(354) Jourdanet, Les altitudes de l'Amérique tropicale<br />
comparées au nivtau des mers, Paris, 1861, in-S ; L'air raréfié<br />
dans ces rapports avec Pho acme vtalade , Paris , 1362<br />
in-8 ; Note sur l'anémie dans ses rapports avec l'altitude,<br />
in Seances de l'Acad. de médecine, 1863, 10 martiii ; cdtelftrelle<br />
citate de Becquerel , 168 , carele adaugii Lors_<br />
,,que des individus habitant dans des lieux très-dlevds au<br />
ndessus du niveau de la mer, ii survient dans leur constitution.<br />
dans leur tempdrament, clans bears habitudes, des modifications<br />
physiologiques qui s'harmonisent avec le milieu<br />
raradau sein duquel ils vivent. Ces modifications de constitution<br />
soul- sptccialement les suivantes : Pa Ipdtit devient<br />
,,vif, ardent, facile; les digestions rapides. La respiration et<br />
la circulation s'exécutent avec une fréquence plus grande,<br />
qui finit par devenir habituelle et tout b. fait normale. La<br />
respiration devient en mdine temps ample, puissante. L'ascension<br />
a lieu ddsormais sans dyspnée, la voix se fait entendre<br />
k de grandee distances et sans fatigue. L'exercice musculaire<br />
est bien supporte. Les montagnards sont agiles, vifs<br />
net ardents . , . Cf. Foissac, I, 312.<br />
259<br />
In fiu, Arabuld este subtire, viuoid, musculosil<br />
, macru ; Eschimosuld e indessatu ,<br />
grassil, gred ... (355).<br />
D6ca o natiune intréga, constrinsa de forta,<br />
ard fi silita a se muta vrendii-nevrêndil din<br />
qessil In munte, maioritatea s'ard stinge cu<br />
timpuld, conservandu-se numai indiviil eel<br />
esceptionali, adeca eel mai peptqf qi mai<br />
vênosT,<br />
cari ard produce érd§i cu Incetuld o<br />
posteritate tad atatd de vigurósa ca §i parintii<br />
lord, constituindd o noud natiune eminamente<br />
munténa, fuse maioritatea cea menita,<br />
a peri nu s'aril fi mangaiatd printr'o assemenea<br />
perspectiva, de renascere : ea prefera<br />
in ori-ce casil a '§i cauta chTarii in emigratiune<br />
aeruld i soluld campénil alld patriel<br />
primitive.<br />
0 natiunemunt6na de alta, parte, crescendd<br />
In atmosfera cea san6t6sa, robusta., forte o-<br />
ToniTata a Inaltimii , se topesce in §essil,<br />
uncle unti singuril pranclil copiosd ca la munte<br />
p6te sa, uccid.it pe und individd sanguinicd,<br />
supravietuindd dintre top.' numai constitutiu-<br />
nile celle mai debile ,<br />
ai carora mo§teni-<br />
tori forméza acollo und némil degeneratil<br />
curatti campénd , ceia-ce inse nu va surride<br />
in vecii vecilord maioritatif cella osandite<br />
la m6rte : ea va ocoli §essuld, stramutandu-se<br />
din munti tot(' In munti, chiard clOca<br />
aril trebui sit-i caute prO-departe.<br />
Eccë ce este influinta territoriald postumd,<br />
dupa, cumii amd numit'o no!.<br />
0 lege istorica dintre celle mai importante,<br />
dintre celle mai fecunde in consecinte,<br />
cacr ea ni'va permitte adessd a rectifica unele<br />
azarclOse conclusiuni alle eruditilord<br />
(355) Levy, II, 296.