CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Ippocratit este adeveratulti pärinte aflil
clirnatologief.
Lab6rea moderna , atätt't de orgo11i6sii, ,
abia putu descoperi In realitate, de atunci
si One la Humboldt, pe ici pe collea eke
ce-va, care sä nu se gasséscd in nemuritomid
opuscolii rzpl icipov, itov, Trinov.
Pea si acestn" titlu allti capti-d'operef htT
Ippocratti resuma In sine ultimulti cuventti
allti sciinta climatologice : aerti, ape si lo-
curT.
Niel atmosfera , nici idrologia , nicT topografia
nu sunt sufficiinp, Intru Mil le Tea
cine-va separamente.
Ippocratti , (lice unulti din discipolii
seT cel mai celebri , pe care ati Intrecutti
fled ECM eclipsa lucrarile igieniti1orti modern1,Ippocratil
attribue effecte morale nu
numal temperaturei acrului, ci tuturorti cel-
77
calitatl atmosferice Intrunite; nu
numai gradulul de latitudine allti pamentului
, ci Inca natureT selle tellurice , naturel
nproductiunilorti sélle , naturel apelorti ce
Ott percurgti. Ellti se silesce a descrie cu
,essactitate t6te particularitAtile, eke potti
attrage attentiunea In studiulti diverselora
terre i cart le distingti maT In specia.
Pentru dhisuld ca elemente necessare alle
cestiunil sunt tote obiectele importante
proprie fie-cdrif regiunl; tOte calitatile constante
si pronuntate , prin can aceste obiecte
poth affecta simturile si a modifica
natura umana. Acésta semnificatiune a cu.vêntuluT
&ma' e singura completa. Clima
17
nu p6te (1615 fi restrinsä In circumstantele
particulare alle caldulul si frigulul, ci ea
rnedicale, ce le alai pututil consulta f,4i le vornü cita mai la
valle , o datorimii amnabiIittt,iT, cu care ra-ati deschisil bibliotecele
lorii particulare dd. doctorT V. Vliidescu, Petrini, 0bedenaril,
Mitldilrescu, etc.
ACT1UNEA NATUREI.
,Imbratiséza intr'unti moriti Mrte generalti
totalitatea circumstantelorti fisice alle unel
localitati; si t6te trässurele caracteristice,
pin can' natura a distinsti differitele terre,
infra t6te In conceptiunea clime! (9).
EccO In ce simtti Intellegemti si noT clima,
dându-T fuse , pentru a preveni on-ce confusiune
, numele Ina putinu nairginitti de naturd.
In limbagiu filosoficti omulti fiindti ego
actiunea nature! assupra'T Insemnéza rapportulti
activti alii luT non-ego.
OrT-cfitti de copprinletorti arti fi Intel-
lesulti ippocraticu allti con ditiuuilorti clima-
terice i on-ditti de simetrica teorid s'arti
put6 cladi pe (Musele , realitatea se va arr6ta
adessea rebelld conclusiunilorti cellorti
maT legitime, si istoriculti adessea va fi silitti
sã esclame cu nedomerire : este ce-va mai
pe susti de materia!
Mal anteiii chiard In sfera materiald se
observa isolandu-se unti element() mai putint
brutti, desi totti materia ; unti elementil
nu numal organicti, ci Inca umant ; unt elementii
forte tenace , a cdrula resistinta contra
tuturorti pressinnilorti topice , déca nu
totii-d'a-una le InvMge , Inca! celle mai de
multe orT reusesce a agiunge la o Impdcare
prin compromisti.
Acestti vigurosti elementil , acesta aristocratia
a materiel , ca sa ni fie permisti a ne
esprime astd-felid , este gintea , pe care Ip-
pocrattl §i interpretif seT o uitasera apr6pe
cu deseversire §i 'n virtutea cdrila Bascil
§i stranepotiT Gotilorti, buna-Ora, lbcuescu de
secoll pe aceTa-§i cOsta a Pireneilorti, fara ca
totusT o natura esteriOrd absolutamente iden-
(9) Cabanis, Influence des climatssur les habitudes morales,
in .Rapports du physique et du moral de l'howne, Paris,
1855, in-8, t. 2, p. 139-140.
23
!
77
I.