CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Dundrit pretutindeni pene.1 la Marea cea
mare. (21).
Mai pe scurtu , datuht istoriaa decisivit
este , ca estrema limita a Muntenia despre
oriinte se opna la Chilia, de dincollo de care
mergea pane la Nistru pamantulil moldovenescu,
intervallulu Marii-negre dela Dunare
pane la Cetatea-alba fiindu suppusu parte
Moldova i parte Munteniloru.
Si revenimu acumu assupra titlulm princiaru
, dupa ennui l'amu gassitti cu ate-va
rUndun mai susu In diploma din 1387.
Marele Mircea dice : tdpiitmti pe ambele
termnri alle Dundrit pretutindent pene la
Mare" 22 .
Observati bine: ambele".
Prin urmare , amandoue mallurile fluviulm,
cellu bulgarescu ca i cellu moldovenescu,
Silistria ea i Galatulu, Dobrogea ca si
ânglnulu bassarabianu dintre Prutu i Ponta,
erau atunci in acent-st messura sub sceptruhl
voevodulm munt6nu.
Peste o gmmetate de secolu, la 8 septembre
1439 , unulu dintre flit liii Mircea, celebrulu
Vladu-voda supranumitu Draculu, accórda
negutitoriloru din Polonia si din Moldova
imu privilegiu doganiaru , In care se
Intituleza : stapilnu i domnu allu tótei
terre ungro-române Ilene la Marea cea
?flare" (23).
(21) Archivuld Statului , Documentele Coziei , legiitura
40 : obladayi i gospodstvuyi v's ei zemi uggrovlachiiskoi,
di
zaplaninskym esczezse i k tatarskym stranam , i Amlaszu
i Pagraszu chertzeg, i sieverinskomu banstvu gospodin, i
obu po po e'semit po .Dunaviu dazse i do velikaago indria
i Dr'stru gradu vladaletz".
(22) Totuasa iutr'o altit diploma din 1399, ap. Venelin,Y1acho-bolgarskita
iii dako-slavianskiia gramaty, Petersb.,1840,
in-8, p- 18.
(23) Originalulii se afflui In Archivuld lifunicipald din Lemberg,
faseic. 519, de undo Pamil reprodusti noiin Archiva Is.
toricd, t. I, part. 1, p. 84 : ,,v'sei zemli ugrovlachiiskoi dazse
INT1NDEREA TERRITORIALA. 5
Elht nu mai (lice ca tata-seu: ,pe ambele
t,ermuri", cAci littondulu danubianit
allu Bulgaria cacluse de-multu In mtmele
Ottomaniloru (24).
Tocmai acesta fuse probéza cu atatu mai
categoricu, cumu-cii pe la 1439 Muntenia nu
se putea lungi pane la Mare", decatuiuimai
si numni pe socotélla termului moldovenescii
anti Dunarii, adeca dela Braila pin Galatti
pane la Chilia.
Pe langa tractatele commerciale moldo-
vene §i, pe langa Greculu Calcocondila, mai
écce dérö Inca done nerecusabile marturie,
din gum lul Insu-st Mircea cellu Mare i a
famosului sen fiin Dracu-voda , punandu o
data pentru totu-d'a-una capetu discussiunil
, cad probele sunt pré-multe i pré-ponderóse
pentru ca sa mai 'Rita persiste o
umbra de dubiii.
Dela 1387 Si pane la 1460, Alessandru
cellu Bunu , Yhadil Draculu , Calcocondila ,
Stefanu §i Mircea cei Man , autoritatile autoritatilonl
in acésta materia, deseriu Intr'o
voce , cu o essactitate ca i geometrica, hotarele
orientale alle terra Bassarabiloru.
Mat remtmu Inse de resolvitu done cestiuni
crouologice :
10 Fost'a partea moldovenésca a Duni-nil
in possessiunea Munteniloru ;i pane la 1387,
adeca inainte de crisovuln marelui Mircea
?
20 Candil anume Incetata acésta stare
de lucruri In urma annului 1460, datukt tractatului
commercialu din partea hui Stefanii
celln Mare ?
i do velikago mora" Cf Zubrzycki, p. 101: Jan Wlad, panujacy
jak sie tytalowal, az po samo morze.
(24) Engcl, Geschichte der Bulgarey, Ffalle, 1797, in-4,p.
463-66, § 85.