CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

42
Asta '1 gre411a luT Venelin.
D. Lauriang steam-LIM dominatiunea Bassarabilorti
peste Teme0., pttnö unde nu se
Intinsese nici o data territoriulti Munteniei
cella putinti in secoliT XIII §i XIV.
Asta 'T grqella d-bit Laurianti , carele
inse , catA s'o miirturimu, s'a corresti mai
In urma, adoptrindti o aItt interpretare, mai
adecuatil cu adeve'ruhl dectitil chiarg a lig
Fotino i Venelin (63).
Scuturtindu pe cate-§i-tra de ceTa-ce'T de
prises(' i completfuldu-T prin ceTa-ce le lipsesce,
noT omit venitti la urmAtórea conclusiune
:
T6rra-RomanOsca devine Ungro-vlachid
anume de etindti cu annessarea FdgarapluT.
Cu alte cuvinte :
In termenubi Ungro-vlachid , descompusu
in ambele selle elemente constitutive,
Muntenia correspunde cu Vlachia, 6rti portiunea
olt6nrt a TranssilvanieT eu Ungria.
Din celle doue ducaturT trans-carpatine
alle Bassarabilorg, Amlaulti a fest(' Incorporatil
en Terra-RomitinOscg, d'abia pe la
1370 (64), pe ecindti Ungro-vlachia figurézrt
documentalmente in titlulti domnescti §i 'n
cella metropolitanu Inainte de 1360 (65).
Elimintindu-se thlre Amlalulg, CACI arti fi
unit anacronismu a-le admitte In casulg de
fatrt, ni maT remtme numaT Fitigara§mlti pentru
a esplica ungro-vlachismuhi Muntenilorg.
Importantissima diploma din 1231 ni-a
probatu mai sus(' in moduli" cent" maT deci-
((3) 111agaz. Lt., III, 263 : ,,Mitropolipr Transilvaniei se
..chirotonIail de Mitropo1ip1 Terrei-Romilnesci, earl se socortiaft
dreptil Essareht at Episcopilorii din ferrety buppuse
,corOnei Ungariel, i de acela se numinii gi .23litropolifi ai
rUnpro-rlachici
(64) § 1.
((;5) MaI susu nota 39.
PAMENTULU T POPORULU.
sivg, cumti-cA RonginiT dela Severing stApA-
nIati regiunea fagkrrt§énrt Inca de pe la 1170.
Prin cucerire ?
Prin concesshme ?
Pe callea pacii ski cu arme ?
Ecce" cesthmea.
bong Cinnamti, biografulti bizantimi contimpurOng
aim ImpératuluT Manoilti Comnenti,
cu carelti lega o strTnsiti amiciii personala
i pe care'lg Insotise maT In tote intemplarile
vittete! (66) , narrézri ea marturti
ocularti o espeditiune a suveranului sell
contra regelui magbiarti Siefang dintre annii
1161-1173.
Vomit incepe prin a traduce Intregulti
passagiu , carele este cu atätg maT lesne de
intellesu , cu craii originalulti ni offerit unti
rang modelg de puritatea i eleganta limbeT
grece din evulti media.
Dupri ce attinge causele ostilitatii intre
Ungaria §i Bizantiu, Cinnamti urmézg, Inainte
:
Pe Alessiu déro, citirnia'T logodise pe fiiäsea,
Imperatulti l'a trrunisti cu multti Wire
spre Dunrtre, prefacendu-se a attaca din nog
pe UngurT din locurile celle obicinuite. LuT
Leone, numitti Batatze, cu o o§tire totg atatil
de numer60., érg maT aliesti cu o mare
multime de VlachT, carT se (licit a fi fest-a o
,,coloniä italica, poruncitti sg, attace Ungaria
Intr'o alta directiune , din locurile
despre Marea-négriti, de nude in -yea ne-
77
mini Inca nu 1 attacase. In conformitate
cu acesta planti, Alessiti agiunse la DunAre
si
totti speria pe UngurT prin apparinta de
a trece fluviulg , pe cândti Batatze , atta-
71
cându-i despre Mareanégriti , a snopitg
17
(66) Cinnami Epitome, rec. Meineke , Bonnae , 1836, in-8.
I, 1, p. 5.