CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

1
76
catiune la curtea regéscii, tocrnai aceia, contra
cdrora conspirase.
Vlada se ineérca, a fugi din Ungaria In
complicea Polonid : e urmarita, resista, cu o
bdrbatid omericd, care uimesce chiara pe
namicii sei, dar este prinsa i addusa Inapoi
(203).
Peste chta-va timpti ella reusesce totusi
a scapa din Buda si allérgd la Constantinopole,
Intriinda In serviciula bizantina (204).
S6rtea ulteriórd a acestui principe, urearea'i
pe trona In urmalui Mircea, glori6sa'i
domnid de patru-spre-cjeci anni (205) si m6rtea'i
prin tradare, nu ne interess6za, in cabala
de fatd (206).
Ecce eine a fostu waywoda Bessarabiae",
pe care, nesciendn ce-I aceia, F;;incaTu i R6s-
(203) Diploma din 1430 in Eat., XII, 539 : Laykone
filio olim spectabilis et magnifiei Merebe, vaivodie partium
nostrarum Transalpinarum. in curia nostra educato, sinistro
uso consilio, de ipsa curia nostra et de hoc reguo nostro
llungarim furtim et clandestine efiligiente, et versus atlienas
partes se reducere volente, tamquam fugitive cum tota sua
eomitiva usque ad alpes partium nostrarum Seepusiensium,
gum vicinm ac prope metes RegniPolonim situatm sunt, perveniente,
iidem Martinus et Georgius (Turzo de Bethlemfalva)
praidictum Laykonem insequentescum vaivodis
ac cunctis suis eo tune sequacibus , licet viriliter resistentibus
et se per maxima beliorum praeludia d(fendentibus,
captos maiestati nostri adduxerunt et assignarunt.
(204) Stritter, loco cit.Cf. Engel, Gcsch. d. Wal., 161.
AYinealu, I, 386. Lauria»fi, 2.59.
(2051 Cf. mai susa § 1, notele 23, 49, § 2, notele 138, etc.
(20(3) \roma adduce totull cuvintaa tnT Dlugosz , II, 34,
despre catastrofa juT Vlada Dracula in 1447, fiindu-calqii numesee
61.611, ca ,5i diploma din 1396, voevodil aIRI Bessarabid
: Tontines de Iluniad, Gubernator Regni Hungarim, collecto
non medioeri exercitu, simians se contra Tureas iturum,
in Bessarabiam. cum Stanculone, praefecturus Blum
BPssarabis in Voievodam , Vlad Voievoda expulso, descendit.
Subintrans antem clandestine terrain Bessarabiae, et
VladVoievodam, nullam hostilitatem hujusmodi suspieatum,
ineautum et securum reperiens. una cum filio interfecit etc.
?incaiu, II, 14, esclamil cu multa naivitate : Cate dice
aci Dlugosz , tate Bunt adevrate , numai cata ammesteca
,,Bassarabia cu Valaellia ! !
PAMENTULU §1 POPORULL.
ler Inn gonesca In Bugiaca , 6rti Engel Ihlti
inchide In Craiova...
Teoria hit Cantemiru despre cuvêntula
Bassarabia ni va permitte a trece gradata la
una noa punta de vedere.
Ea este Imprastiatd pe id i pe collea in
celle trei principale opere alle illustrului
autora : Descrierea Moldover, apoi Istoria
Imperiului Ottoinani i 'n fine Croniculit Roma710-moldo-vlachilorti.
In cea de'ateiu ellil clice :
Numele Bassarabiei derivd, p6te, dela poporula
Bessi. Dupd Ptolemet , d'assupra
Dacia löcniaa Peueinii si Bastarnii. Matell'
Praetor vorbesce, intre ca-l'alti, despre
identitatea Bastarnilora cu Bessii
(207).
Cantemira se IntemeiazA, pe Ptolemea si
pe Mateiu Praetor.
Ptolemea, träindii in Egipta pe la 160
180 dupa, Crista, adecd putina In urma cuceririi
Daciei, askja In adeve'ra pe asa JiiY
Bastarni Ia norda de Carpati : xi jv azav
Dam:yob 71 zzi 132.7.74v= (20-3).
Aceia-si positiune, Intr'o epoch ce-va mai
vechid , ii acc6rdd Plinia, mai spunêndu-ni,
di erali anume din semintia germana (209).
(207) Besehr. d. Mold., 70, nota : Ptolemaeus schreibt :
Oberhalb Dacien wohnen die Peucini end Bastarnae. Dass
die Bastarnae einerley mit den Bessis seyn, meynt unter
andern Matthaeus Praetor.
(208) Geogr., III, 5 : T..aptiare; B:C177.7, Os'at;. in casula
de fatal disa luiPtoleineu se confirmii prin celle-l'alte fontaine
antice, dar altil feliu sa se observe bine inteuna modil generalii,
cal geografula egiptamil, carele scriea departe in Alessandria
numal de pe audite i falra nici unit controla, este o
sorginte farte dubidsil i;ai forte confusal pentru Dacia, ineata
nor-nein'
nici o data nu vomit recurge la densitlii, decalta esceptionalmente
i,ii en cea mai mare pada.
(209) Hiqt. Nat., IV, 14. Germanorum genera quinquequinta
pars Pencini Basternae, contermini Dacis".Cf. Tacitits,
Germ., 46: Pencini , quos quidam Bastarnas vocant,
sermone, cultu, sede ac domiciliis, ut Germani agunt.