CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

capitala lul Decebalil §i raclomata uraëra la um6rti
de ftnghiulti norda-vestti allü Muntethei,
cata s fi fosth de assemenea din chndti
in cAnda sub dominatiunea Bassarabilora.
Anticele ballade serbe numesca cafe o
data pe Mircea cella Mare : craiu de Hatega"
(117).
Una canteca bOtranesca. din Transsilvania
mai conserva Inca , sub o apparinta caraii
desfigurata, traditiunea stapanirii muntene in
aeOsta regiune.
Ella este intitulata : Féta banulut din haegi.
Venindu-ni rOndula a vorbi mai giosil in
specia despre mirarea intellectuaL a Muntenilora
in secolula XIV, o sa analisiima atuna
cuventa en cuventti asta frumósa rema0ta
litteraria din evula media, conservata
prin vêrtegiula a cinci secoh in gura poporului
romand.
Aci ne marginimil d'o-camti-data a constata
In tréatti, ea banulti de Hatega" In
casula de fall, ca craiula de llatega" de
mai susa, este anume unt Bassaraba, pe alltl
caruia filn cantecula betranesca din Ardéla
Iliti numesce :
Unit feciorit bdssdrdbescd" ,
ceia-ce numai u§urinta editorului a pututa
preface In :
Unil feciorit de omfi serbesefi" ! (1181
Ori-cumti sa fie inse, nici Vidinula ski Si-
atil-seit inert de pe la 1399 Cf. crisovulti lui Mirceacellü
Mare din 1415 in Archivulit Statulta din Bucuresci, Documentele
Cozij, rubrica netrebnicelorti, pachettil ur. 171-216.
(117) Iunaczke narodne pesme o kralievit'u .211arku, Novisad,
1857, in-8,p. 65: Kralievit' Marko u Azaczkoi tavnitzy."
Esplicaliunea in Bylinlkov , Narodnyia byliny,, Moskva ,
1862, in-8, p. CCCXXX Despre dulminia intre Mircea cellil
Mare i eroulit eposului serly5., vedi. Itaradzif, Zsivot i obiczaji
naroda srpskoga, Becz, 1867, in-8, p. 241, i .illauro
Orbini, .Regno degli Slavi, Pesaro, 1601, in-f., p. 279.
1NTINDEREA TERR1TORIALA. 25
listria, riici Re0narula ski Hategula, nu faceaa
o parte integranta din territoriula Terrei-Romanesci
, ci d'abia allunecati ar, ticnthi
printre degetele strabunilora nostri,
appartinêndu-le in acellali moda efemera
controversatti, In care appartinea une-orT Fagarmuld
i Amla§uhi Ungurilora séti Chilia
Moldovenilora.
llotarula normalti anti Munteniei ne preoccupa
singura.
Aici este locula a dephinge perdereaunei
vechi mappe italiane.
Pe la Inceputula secolului XV ea fusese In
mânele celebrului istorica florentina Paolo
G-iovio, nascutti la 1483 0 moral la 1559, unula
dintre personagele cello mai marcante
alle timpului sea , confidinte ailtI papiloru
Leone X, Adriana VI §i Clemente VII, arnicli
cu recrele Francisca I.
Vorbinda sub annulti 1538 despre catastrofa
domnului moldovenesca PetruRare§u,
ellti descrie In urmatorula moda limitele Muntenia
:
Ea privesce spre suda, terminându-se cii
Danubiulti i attingesndti despre appusa hotarele
Transilvaniei lOnga orapla Severinu,
17unde se veda celle 34 minunate columne
din podula ml Traiana , Cad nu sunt tote
accoperite cu undele Dundrii. Despre resarita
acésta regiune are lint lacu plinu de
pesci , provenitti din fluviula llierassa , ce
lOcuitoriT THU numescti Pratt i carele ce-va
mai giosti se versa in Dunare. Despre norda
hotarult agiunge la rfuletula lloina i apoT
printeo linia stramba pe useatil se lassa spre
11Duraire In directiunea insulei, formate prin
(118) Alexandri , Cantece populare a Românilord, in
supplementit la I?omdnia Litterarid , Iam, 1855 , in-4. p.
Nrxv.
4