CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Documentult este de o autenticitate cu
atiitit mai nebanuita, cu CAW era contrarit
tuturort interesselorti private din Ungaria,
érti In materia de mosirt numai particularii
falsificA.
Dela 1467 Incbce mai multi domni mun-
' teni Ii dedeat din timpti in timpti solem-
nulti epitett de duci aT Amlasului
rasului", pe care noi Ilhi gassimt cu surprindere
pt's-311.6 i 'u unele crisóve d'alle lui Mateiu
Bassarabt (108), desi altaleliti este totti
ce pOte fi mai sicurt, dt Terra-RomanOsed demultti
nu mai stiiprtnia pe la gium6tatea secolului
XVII niei unti petecti de pAmentti de
dincollo de Carpati.
Era o puril fanfaronadil.
Pe de alta parte Sasii din Ardélt, setosi
de a usurpa Rod.na, Fitgaxasulti i Amlasult
cella de limp', SEEbilu, cad assupra cellui temesiant
le era cam a-nevoiit a se Intinde ,
inventara doue diplome dela regele Mateiu
Corvint, una din 1472, prin care le ditruesce
districtum Fogaras et possessionem Omlas"
(109), érti cea-Paltrt din 1475 despre
oppidum Rodna" (110).
Uitat'a ore asa de lute, d'abia peste cincisOsse
aunT, nemuritorulti fin alit ml lluniadt
imperiosult set decretti. din 1467 pentru
Rodna i Fagarasti : ne unquam quoquo modo
alienari" ?
CAM. privesce Amlasulti transsilvant, Insuii
Eder marturesce cu naivitate, dupg, nal
aetti ath-ttort In asa tE,Iisulil Archivt Natio-
(108) Diploma din 1637, ap. Venelin. 301: ,,v'soi zemle Ug-
,,grovlaeliiiskoe esezi zse i Zaplanenskiirn stranam Amlasza
i Ji egrasza Chertzeg"
(109) Sehlii:er,Samml Lenge» zar Ges^hichte der Deutsehen
in Siehenburgen, Gottingen, 1795, in-8, p. 67. Eder, Sieb.
Quartalschrift, t. 2, p. 428, hce cii originalulii se afflii in Ar
ehivulii National ii din SIbiiu, nr. 342.
(110) Eder, Observ , 230.
I NTIN DER EA. TER RITORIALA.
§i Riga-
nalti din &JERI sub nr. 234, cumt-ca pe la
1464, vrea sa dic'd numai cu trei aura' mai
'nainte, acestti satti appartinea familliei maghiare
Hederthja (111), InCatti regele Mateiu
Corvinti nu putea nici Intr'unti casti st
daruéscA Sasilorti.
Din tOte punturile de vedere, donatiunile
din 1472 si 1475 sunt absolutamente apocrife.
Fabula este prO-contradictOria!
Ori-cuma siti fie, sd se noteze cu attenfune,
cd pen6 i 'n actulti din 1472, evidamente
falst Amlasulti cella ardelénti se califidt
possessio" ,ért nu dzstrictum ca Fiigarasulti
, nu oppidum ca Rodna , nu provincia
sOil territorium ca Amlasult banAtOnhi din
diploma acelluia-si rege dela 1467.
Inchirtinmg.
La marginea occidentala a Terrei-Romhnesci
de dincollo de Mebadia, Incepesndit aprOpe
dela 1370 si lAne pe la 1460, Bassarabii
stitiprtniserA In Banatult Temesiant de
astd-0 tOtrt muntOsa regiune a Amlasului ,
radicatii, la trOpta de ducatti.
IsprAvindti cu resEEritulil, cunordulti si cu
appusulti, erti la sucdit lungindu-se numai nestrdmutata
Dundre, averat la Infiniti tOte elementele
pentru a putO defini de acumt mainte
In deplina cunnoscinta, de causA Intinderea
territoriala a Munteniel In secolult XIV.
In adev'erti, nu totti-d'a-una Muntenii, ferbendti
cuneastêmpërd In epoca lorti de organisatiune
, se multumiati cu fruntaria cea firOscg,
a -terrei pesnë la undele beIrcinului Danubit.
Mircea cent Mare reusise inteunti timpti
a cuceri aprOpe IntrOga Bulgaria, Inctitti unti
crisovti din 1393, carele fusese ore-crindt
(111) Quartalsehr,1 c.
2 3