CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

78 PAMENTULU t POPORULU.
nare, In regiunea de peste Prutti nu löcuiall
Romanii, ci Cumanh, adeca o hórdd de acel-
la-§T
némn §i de acella-§i grain en polcurile
celle mongolice alle lin: Batie.
Marti Romani sdfi fostn, i totil Tiled logica
§i istoria ni spunn, cd'n fata unei irrup-
tiuni inamice popOrek nu-§T cautg scaparea
pe ung §essit , ci 'nmun, ceia-ce au §i fitcutti
atunci Cumanii de frica Tätariloril, fugindil
in Transilvania (215), pe eilndu arg fi fostil
absurdn din parte-le a allerga dupd refugin.
la Severing , trepOdhndil pe lunguln tenni"
lueig i descoperitn allg Danubiului.
D6citi era prO-departe dela Chilia phie" la
Carpati, apoi totui nemien mi putea fi mai
lesne ,decdtn d'a-dreptulu a trece Dundrea, adapostindu-se
in Balcani, precumn o §i obicinman
In secoluln XIII Cumanii cei miirgina§i,
de cate on II ammeninta mai de apr6pe
vr'o urgid tdtarésed, (216).
Séii peste Carpati, set! peste Dundre, una
din done, aasta era callea cea stereotipd a
Cumanilorg (217).
Niel Inteung casn nu fugia neminT, gdfaindg
pe baraganurT, dela Prutn spre Oltn.
Migratiunile popOrelorn an legi alle lord
proKie, ca §i tote celle-l'alte fenomene istorice.
(215) Rogerins, Carmen miserabile, ap. Endlicher, 257 :
Igitur anno 1242 sic evenit, ut Kutben Comanorum rex
ad dictum regem (Belam) solennes nuncios destinaverit asserens
quod si vellet ipsum suscipere ac in libertate te-
,,nere, se et suos paratus esset ei subdere ac in Hungariam
intrare etc.
(216) Nicephor. Gregor, , ap. Stritter, III, 985, Comaniea.
(217) In Fesshr, thschichte von Ungarn, ed. Klein, Leipzig,
1867, in-8, t. 1, p. 360, sunt resumate forte bine in astil
privinit testurile contimpurane bizantine i maghiare : Auch
die Kumanen wurden von Batu 1238 giinzlich besiegt. Urn
der mongolischen Herrschaft zur entgehen, lloh ein Theil
derselben iiber die .Donauund suchte Rettung in Bulgarien
und .21facedonien; ein anderer zog mit dent Kiinig Kuthen
zu ihren Brüdern in die Gebirge der Moldau."
Mai pe scurtn, ipotesea lui Cantemirg este
contraria flu numai rea1itttiT, dar pen6 qi
probabilitatiT.
Elhi simtia fOrte bine, cd termenulg topicti
Bassarabid nu pOte a nu fi In cea mai strInsd
Inrudire cu numele gentilitin anti Bassarabilorg,
dar putinetatea sorgintilord selle l'a Impinsu
la o errOre de procedura, adducendil
pe Bassarabi din Bassarabid, in loen de a
deduce Bassarabia dela Bassarabi.
In "Istoria Ottomand" Cantemirn mai adaugd
cdtrd celle de mai susn unit nog elementn
de complicatilme.
Ella nu se mai multumesce a imagina pentru
dinastia bassarabCscd unit fantasticg 16gOnt
pe mallurile TalpuhuluT, ci o mai poftesce
s1 se pre-amble fdrd nici o tinta de acollo
in Serbia, §i d'abia-d'abia dupd acOstä
ingeniOsd, calktorid pe apa §i pe uscatg IT
permitte en mare nevoid a sossi obositd la
Severing.
In privinta bastarno-bessismului Bassarabiei
Cantemirg cita can plitinti pe Matein
Praetor.
Ca probd de Bassarabi In Bugiact , ellu
se agiutoria IncaT en cuvintele lui Leunclavius
despre Nicolaus princeps Bessarabiae"
cella de pe la 1570 , dei acestil nenorocitg
cutreerdtorn de terre nici nu yeguse
mdcarg termii Marii-negre (218).
Assupra escursiunii Bassarabilorti dela
Nistru In Serbia §i din Serbia la Oltn, Cantemirn
nu adduce mdrturid, nemien §i pe nemini,
dar totu§i toemai asta este portiunea
cea mai instructivä a teoriei selle.
0 vomit essamina de apr6pe.
In sciinta essistd unele errori, fdrd carT
ard fi peste putinta a affla adev6ru9
(2181 Mal susri notele 160, 161, 162.