CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Cu t6te astea, eatti se attinge de idrografia,
affara de Dimbovita §i Ialomita , unde
ad domnitti in realitate Slavh in cursd de
mai multi secoh, nu s'ail slavisatti in Dacia
Did und fluvig, nic o apd mare, ci numai
riuri de a doua mind, nurnai rhdete §i Pe"rale
, pe earl era lesne a le metamorfosa
pentru totd-d'a-una printr'und singurti erisovd,
i tta eumd : und proprietard avêndd
o rnoiä pe apa Rapede §i cdp6thndd
d'o data assuprdi o confirmatiune domnesca
cu termenuld tradusd de Bistrild, mai putea
Ore , de frica de a-§i perde parnêntuld din
causa unui altd nume , st nu gica i elld,
de'mpreuna cu toti mostenitorii lul, ed, Rápedea
este chiard Bistritd?
In Oltenia mai allesd , dupa cumd vomit
ved6 mai la valle, ne intimpina nu numai riurt
si riulete, dérd pn i pdraie carl, departe
de a se fi slavisatd, conserva peno asta-cli
nesee numi anteriOre euceriril romane.
SA trecemti la rivalluld O1tu1u, maiestosuld
Giin, earele ea ;i dênsuld sparge Carpath
pentru a strabatte la noi din Transilvania,
i dupd, numele carui intr6ga Oltenia
se q.icea eate-o -data in crisOve : banatti
alld Giiului" (441).
Asta e tdrra cea roditóri,
,Asta'l cImpia cea zimbit6ril
Ce'nteiu pe densa holde-aurescti;
Asta.1 tinutulti de vechi costume,
,,Care e mindru de Oil seq nume,
Ce 011ulfl, Ginlfl, rotindit in spume,
,,Ca sentinelle vla, ocolescrt!. (442)
Forma poporana actuala a acestui nume
este Jia i Jilu; forma straind, trecuta In
(441) Unil actiei din 1538 in Venelin, 164 : Szerban vel ban
Zsil'ski "
(442) Bolliacii, Poesie nafionale, Paris, 1857, in-Q, p. I.
ACTEUNEA NATUREI.
281
celleTalte limbe prin canaluhl Germanilord,
este Schyl; forma romana vechia, Inregistratr,
In urice incepenad de prin secoluld
XV, este Jita §i Jura (443), ceia-ce probOza
cit vocala de mi4d-1octi , intermediara
intre i 41
u, era mill 1.
Diu numele cella vechiu aIlilJiuluT, Germanii,
neavêndd sonuld palatald j , facura
Schyl, r4.nendii fOrte correctti restulti cuventului,
érd Romftnii, dupa cunnoscuta proprietate
a limbei nOstre , o proprietate inse
despre care nu se gassesce nici o urmapenë
pe la giumötatea sutimii XV (444), ad mu-
Tata finaluld 1 : din filaJiia.
De unde va fi luatti d. Bolliacil, cit Giuld
este le Gilid (!) des Romains" (445)
nu scimd , i nici d-sea chianti nu 'Ate s'o
scie ; probabilmente , venerabiluld archeo -
logd confunch aci, dupa cumd o facusera
altit mai 'nainte, Giuld oltenti en ninth Gilfil
din Ioinande (446) ski Gilpit din Geografuld
Ravennatft (447), nebagandd de sém5,
ca acestd Gilfil séd Gilpit se affla l5nga actualele
riurl transearpatine Cri;d i Mure;ti
(448), Tuchtd este o u;urinta de alti ammesteca
cu Gifulit nostru.
Dérd neseiendd din testurT cumti se ciliama
In anticitate importantulti rid oltOnti ,
nu urrnéza Inca impossibilitatea de a n'o
(113) Acta' din 1429: na Z1 di s lo Czauri .. "in Venelin,
56; altulii din 1410: da si uzmet varnu na Zsilie", ibid. ,
122; etc.
1411) Veqi in Archiva isforicii, III, 190, probe documentale
cumilcrt ping la 1450 InmitniI din Dacia diceati
urecle, dril nu ureche, adecii nu m.ilaser:i inc:1 pe 1.
(415) Topogr de la Roam., 7.
(446) De reb. Get., XXII.
(447) Geogr., IV, 14.
(441, Iornand.. XXII. Cf. Zeuss, Pie Deutschon und
die Nachbarstarnme. Miinchen, 1837, in-8, p. 447 8.
Cf. Scluzffarik, Slov. star., 403. etc.