CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

266 PAMENTULU 51 POPORUL.U.
sula de giosil anti acestut ria purta numele
de Marisca sti Mariscus.
Este una fapta scosd din sfera dubiulut.
Si totust noi mat avernti Incd o proba decisiva.
Desininta iscus ski isca , fie latinesce , fie
grecesce, den6tA unit diminutivii.
Mariscus ski Marisca este Maris-micii".
Noi amii vequta ca Maris se chiama,
degia in epoca lul Erodotti i pênë la Strabone,
portiunea inferi6rd a Oltuhi,
Ca riulti cella mat Invecinatti despre resaritd
cu acestii din urmrt, dérti totti- d'o-data
si mat mica deetati dtnsulti, Argesuld avea
tota dreptuld de a fi Marisa, adecd 01teta".
Diversele forme , sub cart ne intimpina
Trans marisca , sunt : Thasmarisca, Transmarisca
, T;cya:azcz, Tramarisca Trasmarica,
T E. Tpcciluanc, Tpersila?tz5, StainariCa. (380)
Scriitorula cellti mai vechtu , din cntt ad
mentionat'o, este Ptolemeti, alle crania sorgintt
de informatiune sunt cam tote din ;Ellele
lulTralanti i chiarti mat de'nainte (381)
Asta-feltu nu numai sub Oviditi, Uri/ pêna
cu mat multi secoli dupd Cristil, Oct Notitia
Dignitatum este de pe la annuld 450 ,
Argesulti de gtosil se chirtma Inca Mariscii.
Acuma se limuresce pe de plinii, ce Intellege
Geografuld Ravennatd din secoluld
IX , cilnda pune In Dacia fluvius Mariscus"
(382).
Probd peste probd , s'ati gramdditti prOmulte
!
I380,Kil
tan caich, Orbis antiquus ex Tabula Peutingcriana,
Budae, WA. in 4, t. 1, p. 357. Forbi ger, loco cit.
(3b1) Plot., Geogr., III, 10.
(3t.,2) Ravennatis anonymi cosmographia, ed. Pinder et
Parthey, Bezolini, 1860, in-16, p. 179 (117, 5).
De ce Vise limba romAnd a pästrata esclusivamente
numele de Argesti?
Din aceia-st causd care a fácut'o sa conserve
Duneirea §IL nu Istrulti , ski Okula si
nu Marisula, adecd sd nu cunndscd decatti
numirile curatt rnuntdse alle rturilora, ba
Inca- mai allesti alle riurilorti cellorti apropiate
de Oltenia , nescienda de locti pe
celle din ceimpid , unde nationalitatea rornfind
s'a pogorita mat ttr4iu cu o limbd
formatd.
Mai departe , In monografia oraselort
Munteniei , not vomti dernonstra originea
tracica a cuventulut Argesii.
D'o cam data ,
antecipenda assupra ana-
lisei, vomit spune numai ca la Daci ella insemna
acuild".
Ister Danubius, Maris-Aluta, Marisca-Argesi
formka antica trinitate a fluvielora
binome din TOrra-Romdnesca.
DOrti pentru ce Ore n'ati avutti nate doue
numt i celle-l'alte rturi din Dacia occiden
tab. ?
Una faptil fOrte caracteristica, este ca
celle doue ape mat fruntase alle Terre-
Romanesct spre resarita de Argesa: Dimbovita
si Ialomita, ambele ati devenitti cunnoscute
Romni1orti In urma invasiunit elernentulut
slavicti in Dacia ; prin urmare , In
secolii V VII.
Ori-cart ara fi fantasticele etimologie celtice
ski romanice alle unoril dilettanti' in sciinta
istoricd , Dimbovita i Ialomita sunt si
vord remrtn6 In moduli.' cella mai categoricd
nesce cuvinte curatti slav6ne.
Riula cella mare Dirnbovita, riuletulti Dim.
bovnicti ce se vOrsd In NOslovii, perfuld Dimbui
din Prahova si p6riu1a Dumbreivent din Tutova,
tote deriva din radecina slavica dub,