CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Se coborA la valle,
Trei turme de miei
,Cu trei cioUnei :
Moldovénii,
Unu'i Ungureng,
unu'i Vreincénr1 ;
Tar celliS Ungurbri
cu cellui Vreincenrt
Mgri se vorbira
4i se sfauira :
Pe l'appusa de s6re
Ca sa mi'lti omOre
Pe cellq Moldoven'l,
CA-1 mai ortornanq etc."
RomfiniT din celle trei provincie alle Dacia
luT Traiand sunt gruppati aci la unit
locd.
Lira poporuluT depinge, printr'o admira-
bill
allegoriä pastorali , o a11ian politicA
Intre Muntenia qi Transsilvania contra Moldova.
Cea de pe urmil naseuta intre Staturile
romfine trebuTa, in adevOrn, srt fi Intiinpinattl
din capulti locului unti crâncenti simtimentti
de invidia din partea surorilord cellorti
maT marT, dirora 1T-arti fi convenitti mai bine
a-11
Implirti elle mo§tenirea, dOcA nu se ivia
unti and treilea erede.
Etta cumil se esplied conspirt-qiunea Vr ancenului
§i Ungurdnulut contra Moldovenulut.
Noldovénulil nu are nevoiii de commentarid.
Ungurena, dupt cumti se ;lice la noT One
astA-cli, este Rom'anulti din ArdOlii.
Pentru Munténti remilne derO epitetuld
de V rancénil.
Ne resurnamil.
Pe lônga Vlachid, Terra- Romanescd i Ungro-vlachia
, pamentulti Bassarabilorti maT
purta In secoluld XIV, dupli caracteruld tër-
NOMENCLATURA. 55
remuluT , numele forte respánditd de Muntenia.
Limba lating a diplomaticeT europene de
atunci lilt traducea prin Transalpina.
Unguril prin Hay as-Alfold séti MunteniA-de-giosti."
PoloniT ImprumutarA Insu§I cuventuld romAnescti
Muntenia, de snaturându-lii In Multany.
In fine MoldoveniT, dela 1350 pene la 1450,
cliceati Terrei-Romlinesci nu numaT Muntenia,
dar 1.'nca i Vrance.
Venimd la Vlachia-Mare.
Cândti o singura nationalitate forrazg,
doue sOti maT multe unitlitT politice separate,
séti ccindti unti singurti Statil omogenti se
sub-divide In clone séii mai multe provincie
distinse, vedemil adessea pe una din acelle
unitliti sett provincie assumendti, In comparatiune
cu celle-l'alte, epitetuld. de Mare.
Vomil da essemple dintre vecinT.
Elle ni vord servi a mntellege Insa-§T rati-
unea fenomenuluT.
Ungaria-Mare, Magna Hungaria a Maghiarilorti,
se affla tocmaT in UralT (121), allaturT
cu o altli -chi* cunnoscuta In evultimedia
sub numele d.e Bulgaria-Mare, Magna
Bulgaria (122).
(121) .Ricardus, De Facto Ungariae mag»ae, dintre 1220
1240,in Endliaer,MonumentaArpadiana, Sangalli, 1849,
in-8, p. 248 54.
(122) Did , p. 249 0 252,unde Bulgaria Danubiana se numesce
Bulgaria Asani, era cea asiatica : Magna Bulgaria.
Cf. Bosler, Rom. Stad.,157.Engel, Gesch. d. Bulg., etc.
(123) Ap. Safarjk, Slow. Staroz., 638. Constantina Porfirogeneta
lice in acella0'intellesa : p Ey14X71Xpo.)Patia i fi .r-
apu
Xpq12z:.«, adeca Croatia-inure 0 Croatia-albd, fiinda-cii
slavonesce albulii este bel , era marele vel, Ineata Greculii,
nepossedenda sonuld b, le confunda pe ambele. Lectiunea
cea correcta este Vel-Hrovatia i Vel-Serbia, de0 insaTalbeta
se pdte lua figurativameute la Slavi in simta de mdrime,
inciltil Muscala numescil pe Imperata : Biagi-tzar, , adeci
tzarula alba, ceia-ce inseinnéza : marde.