CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Si pentru acesta, ca §i pene acurna, nu averad
nevoid de a e§i cdtti-§1 de putiml din
strictuld cercti allU testului lui Erodotti.
Ca basea argurnentatiunii, ni pota servi
urmdterele doue punturi:
1-o. E peste putinta ca Erodota sd sard
d'a-dreptuld dela Siretil la Mure§n, fdrd a
mentiona una fluvid intermediara de importanta
Oltului, pe chnda e f6rte possibild viceversa
a mentiona Oltulil, fat% sti fi audita
despre deptirtatula Mure§a.
2-o. E greii de creclutti ca Erodott sti fi cunnoscuta
Mure§ulti, fard a sci totd-d'o-data
eh" nu se versd in Dundre, ci in Tissa, incittti
trebuia alit lege cu astd din urmd printr'unti
at4
piaou; pe dada in privinta Oltu lui nu In-
cape nici o interventiune, fiindd uriti affluinte
direetti alhi Istrului.
Asttl-feliu singura logica lie convinge ,
cä MapEs 7roTav.6.; nu e Mure§ula de asta-di, ci
Oltula , a treia apd mare spre appustl de
Prutti §i de Sirettl,
Erodota ni spune, cd ea vine din terra Agatirsilorti.
Writ cine erad acestiia i uncle lecuiat ?
,,Agatirsii, dice Erodota, se distingd
prin portula cella mai desfetatil §i prin p0d6be
de aura :" 'Ayaupaoc Si, &6oroL ;vape; EVE,
xcd 7.cuacqi,pca "r Val7ICC (63).
(63) IV, 104. Karl Rill. r, Vorhalle, 287 : Was Herodot
von den Agathyrsen sagt. class sie Behr schön gekleidet
oder in weiche Kleider gehullt gingen (appotatot, i. e mit
zarten, schiinen Kleidern`, viel Goldschmuck triigen etc.
Jenes a3p6tatot civape; (lautissimi) kann nicht, wie man wohl
gesagt, als Weichlinge gelten, da un Gegentheil diese Agathyrsen,
wenn sie schon Anfangs den Skytben ihre Hülfe
,,verweigern, nachher sich Behr tapfer und keineswegs als ein
ruhes Volk henehmen, wie etwa ihre Nachbarn, die Melanchlhnen
und Androphagen. Dasselbe 13eywort, welches Herodot
bezeichnend ihnen beylegt, findet sich in Orpheus dem
Argonaut , bey den weichgekleideten Miioten Ofaukcc;
aPpoXiTcovac , 1. e. molliter et delicate tunicatos b. Gesner)4.
ACT1UNEA NATUIREI.
Dupa ce descrie apoi communismuld acestui
curiosd poportl , la care femeiele appartineat
tuturora , tncâttl barbatii trdiad
Inteo eterna fratia n, la-Fourier fara certe
de gelosia, Erodota adauga : in celle-l'alte
Agatirsii urmezd obiceelord tracice : e O'Ma
v6p.an e7IiL 7:ocrze7.6)ptaat.
Impressionati de abundinta aurului, cornmentatorii
apr6pe in unanimitate cautd pe
Agatirsi in Transsilvania (64), era Nadezdin
In partea occidentala a Moldovei de susd,
per4endit cu totula din vedere cea-l'alta particularitate
nu mai putind semnifieativa : obi -
ceele tracice.
Pentru ca testuld lul Erodotit sä fie cu
desever§ire impacata , cata sa gdssimil nu
numai o regiune aur6sa , ci Inca in vecinetatea
Tracilord, sea cella putina sa n'o despnrtinul
de den§if prin nestradttuta barrierd
a Carpatilora ; §'apoi o regiune la sudd
de munti, era nu la norda, caci décit nu p0d6bele
de aurt, incal portuld cella mal des-
Patti nu simpatisä cu crivetuhl.
Averat dCrö la mann, patru criterie fOrte
positive pentru d descoperi terra Agatirsilora
:
1-o. Mine de aurd ;
2-o. Apropiarea de hotarele Traciel ;
3-o. 0 espositiune sudicd,
4-o. Portiunea superiOra a unui fluvid ce
se versa in Dunare.
Noi 4icemti porliunea superkird, cad testuld
lui Erodotil nu implica nici de cumil
isvOrirea, ci numaT simpla trecere a Marisului
prin pamentuld Agatirsilord inainte de
a attinge Scitia: 'Ex .() 'Ayaotip am NI ; _pc; notalio; (SAO;
crwiaysta t 8'9 "arm).
.
(64) Rennel, op. cit., 414. Heeren, I. 1, 94. KOppen,
13, 68. Niebuhr, I, 377. etc.
25