CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

322 PAMENTULU t POPORCLU.
stolti allil arianismuluI, remase In Balcani
pentru totli d'a-una , adoptândti mat traiii
cam romanescti (604) si p6te chIarti romanisfindu-se
cu timpulti, de nu cumti-va se va fi
bulgarisatil, cad in orT-ce cast' urrna nu i
se maT allege; (UM pdlcurile gotice petrunsesera
atuncl 0116 'n fundulti G-reciei (605).
In Albania se faceati casatorie intre Goti
§i
pamëntene (606).
D. de Hahn constata cd in partea nor-
dica a EpiruluT dominatiunea goticd, a duratti
130 aim! dela 403 p8n6 la 535 (607).
Cumti de mai merge dee, cu teoria d.-luT
Riisler ed. : Romilnii dela Dundre stint yenitT
maT tar;liti din Albania sett de lOnga Albania
fiintlii-at nu possedif z limba elemente
gotice?
Insë tocmal de acollo déca venTati , amti
aye In graTulti nostru macarti unti gotismil
sett doue !
SlaviT ail traitti In vecin6tate ski chTarii la
uad locti cu Goff pe ambele laturI alle DunariT,
anteiti in Bessarabia si peste Nistru (608),
apoT maT cu thud, In Bulgaria si'n Serbia, in
asta din urmil fraternisandt cu Gepic,lit (609).
(601) lornand , LI : Emit siquidem et alii Gothi , qui
dicuntur llinores , populus immensus cum suo pontifice,
"ipsoque primate Vulfils, qui eis dicitur et litteris instituisse,
hodieque sly t in Moesia regionem incolentes Eueopolitanam.
A d pedes enim montis gens multa sedit pauper et imbellis,
nihil abundang, nisi armenta diversi eneris pecorum , et
pascris, silvague lignorum, parum habens tritici, caeterarum
specierum est terra foecunda.Vineas vero nec si sunt
alibi, certi eorum cognoscent, ex vicinis locis sibi vinum
negotiantes : nam lade aluntur. Cf. Procop , De bello
Goth.. 1,16.
(605) Vecy testurile in Zeuss, 414 etc.
(606) Malchus in Excerpta de legationibus, rec Bekker
et Niebuhr, Bonnae, 129, in-8, p. 258.
(607) AV). Stud., 310.
(608) Iornand., V.
(609) Procop., Dc beUo Goth., IV, 25.
Este derö lucrufirescii ca'n limba slavica
au remasti nesce urme neinduoTese do ineiurirea
gotica, bung, (51.1 : vr'tograd, gradina
(aurtigards , dela aurts , erba); usereT, cercent
(ausahrzggs, dela auso, urechia); prosoka
cercetare (socareis , dela saka , causa) etc. ;
precumil se surprindti uncle slavisme i la
Goti : iclismo, cimbalti (Mk, huletii); plinsjan,
a sälta (pliasati) i altele; affara de acellea
In carT nu se p6te precisa, deca le voril fi
capaatti Slavil dela GotT or! vice-versa :
chleb hlaibs, m'idazniTdo, st'klosals ,
chwila hveila , vzteT vithings etc. (610)
Schaffarik observa ca celle maT multe gotisme
se affla anume in dialectubi bulgarti
si In cella vechin serbesett, adeca la Slavil
de peste Dundre (611).
Si d. ROsler se duce de ne cauta tocmaT
pe acollo fiindii-cii nu posseddmi2 in Umbel
elemente gotice!
Acesta procedura se traduce asa : pleca
la Turd, deca vreI sa nu invetT turcesce; si de
nu vei sci turcesce, e sicurti cl aT venitt din
Turcia.
Intre unti assemenea rationamentti i intre
moduli de a argumenta a savantuluTprofessorii
viennesti, noT nu vedemii In fondil cea
maT mica differinta.
Conchidemti :
Lipsa absoluta a elementuluT goticil in
limba daco-latina probeza cä nationalitatea
romftna s'a nascutil si s'a desvoltatil in Oltenia
pen6'n vallea HateguluI. fard, sa fi fostil
vre o data in contactii cu GotiT propriu 4i11,
car! domnTati peste Prutq agungendil In
(610) Schaffarik, Slow. Star., 347.
(611) Ibid., 348 : ..we dnesznjm nal zeezj bulharskbin , na
djle i we starych zhkonech srbskych, neywjce gothickych
slow se wyskyta."