CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

282 PAMENTULU l POPORULU.
puté affla de Ourl pe o calle sciintifica cu
nu ma! putind sieurantd.
Metodulti analiticti cere ma! dnteTu de a
se cerceta dupd putintd, d6cd, sonuld pala
tald j la Inceputuld Jiului este primordiald,
séd puma! vechid.
Cu alte cuvinte, fraul sd, definimd val6rea
geneticd a initialulul j In vorba pnporuluT
romiind ; dieemd : In vorba poporuluI
roratinti", CAC! limba cultd, p6te flird ilk! unit
inconveninte sd'ld supprime cu desever§ire,
Inlocuindu hi In maToritatea casurilorti prin
dj (ge, gi) ca la Italian! (449), 6rd une-ori
esceptionald prin F ca In maiu din majus,
ski prin s de'naintea unei cons6ne, bund-
6rd vrasba pentru vrajba.
TOte vorbele de origine slavicd cu j in
capt au conservatti la no! IntocmaI sonuld,
pe careld ati ht Slav! In prototipurile lord :
jórda zserd' , jitnita zsitnitza , jele
zsal' etc.
Ac6std ecuatiune fuse Intre j §i s n'ard fi
nici decumd essactd In privinta vorbelorti ro-
mane
provenite din alte fonatne dechtti acea
slavied.
Dreptd proba, , 6ccö und tabelld destullti
de eompleta §i fOrte elocinte :
Jugri, latinesce iugum, dupd cumil se citesce
In Inscriptiuni §i'n celle mai vech! manuscripte
(450), Inatit : j=i;
(449) A cdstiL fonetieesee IegitiinI inlöcuire a lul j en dj ne
intimpinit in documentele romfine forte vechi. In Archivulii
Statulnl din Bucuresei, nettle m-rif Nérnta, leg:aura 21, nr.
4 si 7, se afirt in original:1 done prelidse crisiive moldovenesci,
earl se confirmil reciprocii, ambele avendil in vedere amtlie
: unul6 din 1 I martid 1446 i ceIIi Falai din
8 decembre 1453 In cellii de'nteirt grtsimil numele propriii :
Barbil Jamdra," adeert cu j; In celiC aUü douilea acestii
song se inlocuesce en dj : Barbu Gintnarei."
(450) Despie analogia semi-vocalei latine j eu samscritulil
y, din care de assemenea derivii dj in limba zenclii, vedT o
Joie, hitinesce lovis : j= i ;
Josti, hitinescd deorsum : j = d;
Jude, hitinesce iudex j =i;
Joca, latinesce joco :
Jumetate, latinesce dimidietas : j = d;
June, latinesce iuvenis : j = i;
.Junghii, latinesce iyulum : j = i;
Juni, latinesce iuro : j =i;
Jale, planta salvia : j=s;
Joldi , medianulti soldum , latinuld soli -
dum (451) : j=s;
latinesce sessus , In grLa bizantind
ob.*); (452) : j =s;
Jacii séti jaf'11, de unde a jacui i a jajui,
din medianuld sac (453) : j-s;
Javra, grecesce eepx : j=s ;
Jemld, nemtesceSemmel : j= s;
jelitd,
j =i;
unguresce sTellö (citesce : sellö) :
j = s ;
Jemluga, pescele salmo j = s;
Jiga,la Romani! de peste Carpat! numele
Sigismundus : j =s;
unguresce s.Tigorii (cit. sigoru):
j s;
Jumaltil , italianesce smalto , nemtesce
schme4 : j =s . . .
Astti fehu de done or! avemul j d , de
§6pte or! j=i §i de dece or! j s.
Ac6sta intina Inrudire a derivatului j ro-
'nand la Inceputulti vorbelord cu unit pHmitivd
s n'a fostii Inca observata de catra,
interessantrt observaliune a lui Bopp, Grammaire des
langues indo-eui opéennes , trad. BrOal, Paris, Id66 in..),
t. I, p. 109 Cf. Louniyer, De la prononciation du Grec
et do Latin, Bruxelles, 1840, in-8 ; R :pp, Physiologie der
Spraehe, Stuttgard, 1836, etc.
(451)Seulo sett, Glossariü, In Albina Bo 1.iinised, supplem.
la nr. 11, M45, verbo : joldil.
(452) Ilu Cange, Gloss mrd. graecit., 1356.
(453)1d., Gloss. med. latin., v. serum.