CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

136 PAMENTULU SI POPORULU.
credincTosula §i Magocestivulil §i de Christosa
Tubitorula §i Insu-rni stapanitorula
Michaa, voevoda §i domna a -OM Orra
romanésca a Ungro-vlachiei, dat'amit dom-
nia-mea acesta porunca a domnieT
anzendurorti monastirilorit, carile sunt Tidite
17
de mosulii domnier melte si de pdrintele dornt)niet
melle : dela CoTia a santet incepidre't
,de viueld Troite , si a sdnter Bunet-veshri
carea este dela Cotména etc (459).
Astil-felTu déro Michalu Bassarabil, fiiula
luT Mircea cella Mare §i nepota alIIT adev6ratuluT
Radu-Negru, attesta f6rte limpede ,
ca unula ce o sciea negre§iti maT bine deeata
orT-cine altuld , cuma-cd ambele monastiri
Cozia i Cotména se formasera absolutamente
In acella-§1 moda.
Reduce'ndt1 acuma inscriptiunea cea cotmeniana
a lui Grecenu la marginile veritatiT
factice , adecd la Mircea celhi Mare, érd nu
la annula 1301 , §i confruntand'o apoT cu
crisovulti din 1418 , noT lesne ne convin-
gemii c :
1-o. Radu-Negru, Intre 1372-1382, cladisc
unde-va lUnga Cotména o biserica, In
tocmaT precunra tota ansula facuse o alta la
CallimanescT h'inga Cozia
2-o. Pentru Cotména, ca §i pentru Cozia,
marele Mircea a fostti, Intre 1382 1387,
fundatorula cellti din temellia" anti monastirit
In loca de o simpla biserica. (460)
(459, In Condica Cotnu nci , p. 4, immediatii dupa acesta
actil mai unnOzii unit altula dela Micliaiu Bassaraba, carele
inse fiinda fr data cronologica ,copistula a pnsil dela sine in
códil., frail legatura eu corpula documentului , tart 22 iunia
6926 indictiona 11, multumindu-se a transcri eiffrele, ce le
scrisese degia cu o paginii mai susa, de0 dupil testa astii
diploma nu este sincronicrt cu cea-l'altii, ci anteridrit, scrisX
anume inainte de mórtea ml Mircea cella Mare , pe canda
Michaiu Bassaraba era Inca numai associatil la domniii.
(460) A7a ddrii episcopuli Melchisedecn, Oratorit, Buccuresci,
1869, Sinaxard, p. 64, este forte correctil, cândd vice :
;
melle
Cumtimai merge dérö Grecénu cu inchipuitula
anmi 1301?
Pacalita Ia Tisména , pacalita la Cozia ,
snit
pacalitil la Cotména , maT urmarima
In ultimula seti refughl dela Ctunpu-lungit
Aci missiunea analiseT critice devine ginga§a.
Toti Campu-hmgeniT 1)6116 la unulti sunt
In stare dn ambitiune locala a se face punte
§i luntre pentru a scapa din sicura peire sacra
umbra asemi-geuluT lora Negru- Ycdd cella
de pe la 1215, multumita caruTa li este data
a se fali, in occasiuni solemne, cumti-ca urbea
lorti va fi fostil 6re-ccindti, far& scirea Jul
Dumnecleti, capitala Muntenia
ApoT chiara dintre archeologiT nostri ceT
mar cuvéda s'ati nemeritil unif, earl- aft mersa
cu intrepiditatea pene a cantari cu unti aerti
seriosti : In zestrea monastiril Chmpu-lun-
guhi cupa de argintit a luT Negru-voda4`, numind'o
cu energia : o cupii cavalleréscd de
cinct litre" (461) !
ET bine , cu pericolula de a sup6ra pe
fratit MuscellenT , noT vomit cut* a risipi
maTest6sa lora aureola.
nu este greit !
Ciimpu-lungula Inavutesce pe Grecénu cu
urmat6rele treT argumente :
1-o. 0 inscriptiune despre descallecarea
luT Radu-Negru In 1215 ;
2-o. Unti diptica séti att, numitula pomelnicti"
cu datula 1222 ;
,,Monastirea CotmOna . gTudenlil ArgeF;ii, ziditii pe Mirceavodrt,
carele a domnita 1383 1419". Acéstil correctitudine
inse este cama rani in restula carpi eruditului parinte.
(161) Bolliacn, Itinerarid, in diarulii Currierii Bonidnescii,
1845, p. 344, unde se mai Fart grtssi la p. 355: o baiii a lilt
indsi
Negru-vodrt, ape o a lui Negru-voda", f,4 mai multe
alte curiositiiT. Cf. Aricescu , Ist. Ciimpu-lungului , I,
passim.