CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

320 PAMENTIAU I POPORULty.
Pentru scriitorull bizantinil dincollo de
Istru" este naturalmente termulti nordicl.
Prin urmare, pe ternaull sudieg alll Dunärii
se affial Gotii, cgrora li era tributarig
Dacia de acollo §i de gr6z 5. cgrora tremurail
Gepiclit asecjalt atunct lóngd Tissa.
Apoi 6rösi :
In Dada si In Pannonia sunt ora§ele
,,Singiduni i Sirmiti pe mallulil Istru-
Ia.. (593)
Mai Inca, :
Hotarele Dacia. unde se affld urbea
Sirmiti .." (594)
In fine :
,,Gepidii stripAnescti Singidunulit si Sirrniula
en regiunea invecinatg,... (595)
Décl aceste s6sse citatiuni nu sunt de agiunsti,
Procopil ni-arti mai puté procura
altele vr'o doue-treinu mai putinl decisive.
gidunulti,
adecg Mitrovitz de asta-gi; Sinadecg
actualull I3ielgradd ; mat
pe scurtl Serbia, nici decuml RomAnia danubiana,
éca déro tórd Dacia, pe care o
occupaserit de'nteil Gotil dupg trecerea
lorl peste Dun/re , precurnit ni-o spune
insult Iornande (596), érti retr/gendu-se acestiia
ati copprins'o Gepidii, pogorItY acollo
din laturea vest-carpating, unde löcuiserg
mai 'nainte.
Confusiunea nominalg Intre Dacia cisdanubiang
pe de o parte, si pe de alta Intre
celle doue Dacie transcianubiane , alle cgrora
hotare al &sal totti-d'a-una f6rte reti
definite, dérti pe unde in realitate au stg-
(593) lb., I, 15.
(591) .1Lst. arcan t, I S.
(595) De bello Vandal., I, 2.
(596) De reb. Get., LV, descrierea copprinderii de cittril.
regele goticit Teodoriea a SingidunuluT , pe care suae sub- -
diclit ditioni."
ptinitl ettth va timpl némult goto-gepidicl
In urrna invasiunii Hunilorti, a fgcuttt pe
compilatori de feliull lul Iornande a plasmui
o fantasticti dominagune a Gotilorte si
a Gepiclitorii peste tad Dacia d'a-stinga Du-
niIriL
Ural altd vechil scriitorti tota atAtti de
putinl scrupulosti, nnecriticull siistoricesce
nepëssgtorull Eutropil", dupg cuml uliti califica
Eichhorn (597)) bag/ si elhl In Dacia
Traiand nu nu mai pe Tervingi i TaifalT, derl
Inc i pe Victofali (598), pe cart totusi adevëratele
fontiine nu ni-I aréth, nicgiri de
ctti spre appuslde Temestt (599) si despre
call nu ni se va cita unt singurlfaptil pe
territoriulti danubianti anti Romgniei.
Istoricii moderni, Mr /. a'll da ostealla
de a sapera lumina prin cumpënirea
confruntarea izv6relorl, s'al multumitti
a totti repeti fabula, pen6 CO sub eleganta
p6ng a dlui Misler ea a luatl mai dë-ung-
cli
nesce proportiuni iperbolice pêne
Ii
si'n
cronologia : Bis zum sechsten Jahrhundert
ist Dacien der Wohnsitz gerrnanischer
Stiimme" (600) !
Noi tne11egemil patriotismull ca o perghig
p rin care sg se misce cine-va a studia istoria
; din datg Inse ce a Intratl In sciintg,
unti aitti mobill vine dell Impinge mnainte :
dorinta de a affla adeverulti.
Ddcg se Intempll Inteo cestiune 6re-care
ca ambele aceste impulsurl sg pétit merge
In armonig, este negresitl o fericire ; dacg
(597) Geschichte der Litteratur, Gottingen, 1b05, in-8. p.
369 : in einem zwar Ieichten, aber unkritischen und historisch
nachlaessigen Vortrag.
(598) Epit., VIII, 2,
(599) Annn. Marc., XVII, 12 Capitain., M. Anton., XIV.
(600) Born. Stud , 52.