CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

tEz
di6sei selle intreprinderi coloniale , Traiaml
avut'a 6re in vedere pericolubt ignieicil de a
Infra in Dacia prin acea regiune briltOst`i, pe
unde Intrase mai 'nainte Persianulti Dariti?
Nu.
CEia-ce s'a fiteutit, n'a fostil unit resultatit
alit intellepciunit umane.
Duprt teoria medicaltt a Romani mlascinele
de specia cellorti dobrogiane, departe
de a fi mortifere, erati considerate cu totulti
din contra ca f6rte srtnOtOse.
Vitruviti, unti scriitorti contimpuranti espeditiunii
dacice a lui Traianil , affirmit in
modulti cellfl maT dogmaticti , curnii-crt brdtile
pont fi ski potii deveni inoffensive , Intm
catti natura séit artea ammestecit In elle
apa dulce cu cea sitirafa" (244).
Mlascina mixtd , recunnoscutrt ca cea mai
perniciOstt dupg, medicina modernit in urma
frum6selorti esperimente alle Italianilorii
Giorgini (245) si Savi (246), era privitA de
ciltra. Romani , printeunit contrastti diarne
trala, tocmai ca cea maT salubril.
Nu Ur() o preoccupatiune igienica a feritti
pe Traianit de regiunea ba1t6srt, ci numai rati-
(211) De architectura, I. 4 ; Ttem si in paludilms moenia
constituta erunt, quae paluths secundnm mare f nerint, spectabuntque
ad septentrionem t orient in , ant inter septenrtrionem
et orientem, emque paludes excelsioresfuerint qumn
litus marinum, ratione videbuntures se constituta. Fossis en in
,,ductis aquae exams allittns, et, mart tempestatibas aucto,
in panicles redundantia mationibus concitatur, marisque
mixtionibus non patitur bestiarum palustrium genera ibi
nasci; quaeque de superioribus lads natando proxime littus
perveniunt, inconsuita salsitudine necantul.
(295) Sur les causes de l'insalubriti de Vizir dans le vol.
sinage des marais en communication avec /a mer, In Annuaire
de ehimie, Paris, 1825, in-8, 1-re sirie, t 29, p. 225.
(2 16) Considerazioni sulla mol'aria dale maremme Toscane,
Pisa, 1839 in-8, tradusii In Ann. de eltimie, 3-e eerie,
t. 3. p. 3 11.
PAMENTULU 51 POPORULU.
unea strategiert de a lovi pe inamicit cätti
maT rilpede dreptti In anima.
Weft centrulti politicti aUit Dacilord era
unde-va la Milcovti, Traianil s'arit fimiscatii
prin Dobrogia, i atunci némulti romanescil
nu se mai nitscea nici o data,.
Asta-felia Provedinta , allil crtriia degetti
licAresce la totil passulit In istoria tmiversaki,
a permisii s6 se conceprt i sit p6ta cresce
in conditiunile celle mai propici nationalitatea
romlintti , scutitA In fasa de mittsmatica
atmosfera a Dunitrii de giosit
Românismulti era degia cu desevOrsire formatti
, cfindt1 ati Inceputti strrtbunii nostri ,
pogorindit pe jeT pe collea din adapostulti
muntilorti, a se respandi In directiuneaPontului,
uncle acclirnatarea lorit en zona bititihoril
s'a operatti pe nesimtite , unulti crtte unulli
si din gi in qi.
Totusi chiarti astA-41, dupa atiTa si mai
atatTa secoh, acéstA acclima tare este in rea
litate mai multti dectit problematicA.
D. Ionti Ionescu qice despre Românii din
Dobrogia :
,Ei sunt aseqati la pOlele codrilorti i pe
malulti apelorti, citel lorti li place umbra de
codru verde §i recOrea de apil limpede ; la
alai locti sit nu-'1 cauT, crt nu-i gAseseT." (247)
Occupftndii intr'adinsii positiunile celle
mai esceptionale, o s6,mit de Ronittni aUreuitil
a scapa In Dobrogia de veninulti maremmelorii
; inse chiarti i asa , i totil Inca colonide
boril, imprästiate , mici, lipsite de unit
nodti cornmunil , awl dela codru verde pen6
la codru verde ski dela apd limpede pene la;
apd limpede trebui sit treci mlascine si érösi
mlascine are
fi de-multa desprtrutti , de nu
(247) 1?omeinii din Dobrogia, in revistalui Alexandri,Romania
Liiteraria, Jai, 1b55, in-4, nr. 1, p 19.