CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

158 PAMENTULU I POPORULU.
lull in scriitoril din evult medit (517); noT
Inse n'o puternt affirma , neavendt la mfina
absolutamente nicT o proba destullti de solida.
Din contra, InsusT Porfirogenetti ni spune
fórte clart, ea 'n secolult X in tail spatiulti
dintre Nistru i gurele Dunaril nu mai essista
decatt abia o vaga suvenire de a fi locuitt
acollo óre-cândti RomaniT (518), celace
indica o completa retragere a elementuluT
romhnti spre munti In fata barbarismuluT
reversatt pe ctimpia, ern maT allest vechia'T
disparitiune din laturea de tott descoperitä
Bugiaculth.
In epoca irnperatuluT Constantint nurnaT
Oltenia , numaT pamentulti Bassarabilort ,
nurnal regiunea incepilsmdti dela Pons Aluti,
set Ohara dela Sirett, si One la Pons Trajani
dela Severint , remasese In Dacia unicult
adapostt curatt romant , uncle n'a pututil
petrunde potopult gh5telort slave si
fino-mongole.
UnguriT, gice Porfirogenett , domneset
din puntea luT Traianti spre occidinte, adeca
dela Temesiana In sust (519); PecenegiT,
(lice totti densult, domnesct din Sire-tit spre
oriinte, adeca dela Moldova in susti (520);
ce derö se maT face cu intermediult dintre
(517) Loco cit.: ,,Bolgarieiu nazyvaet on (Konstantin) ee,
vieroiatno, potomu czto v nei zsili Vlachi, kotorych niekotorye
pisateli smieszivali s Bolgarami.
(518t Op. cit., p. 167, cap. 37 : ,,iv atç troiç 'UZI! 1700:4:0nxIcatptuv
tr-r1oRactry stSp1azovrxr di ?xar,auliv yverp1ap.v:Ic -rtva zal
ItaupthX4strrol el; Mut); 7L0p:v0I.);. Clay Zed 'SIVE; tzapaoatv i7.ouolv
,ofIc 'Propdio1 nOTE -c8s zaTorzCz; eliov bdiaz."Aci prin 'Porp.alot
se Intellega Romanit, nu Grecii, pe carI Porfirogenettl it nu-
mesce in passage etnice totil-d'a-una rcatzof., buta-drri p. 217,
cap. 49 ete.
(519) lb., p. 173 cap, 40 : Tar' (3acrat'or; TpaYavoit Tr'i-Jupa
xat Tv tiç Tout:tau; irpXtiv". Despre Toupzia, ca numele
Ungariei in scriitoril bizantini, veg Stritter, t. 3, Ungrica.
(520) Mai giosd nota 522.
Severint i Siretti, unde noT nu vedemt, unde
nu ni se arreta nicT Unguri, nicT PecenegT ?
Acollo , ért maT cu thug intre Oltt
muntii Banatului , acollo i nurnaT acollo
domnTati in largulti lora RomfiniT, i tntrega
carte De administrando Imperio, atatt de
avuta In detaTurT, nu presce acollo i numaT
acollo nicT o umbra de barbarti
Profundulti Sulnn fusese primula i pene
acumii unicult, carele a surprinst acesta
caracteristica particularitate , desi nu sciea
cumt sä sT-o esplice.
Inteuna din dissertatiunile selle ellil observa
/2Dttpa kaperatuhl Constantint terra Pecenegilort
se Intindea In lungulti Dunarii
pene la apa Oltt ; apoT dela OM One la
hotarele UnosarieT era unt intervallt de
patru 4ille de drumt ; art urma dero ca
)7 Oltenia va fi fostti pustia (521).
Suhm committe o erróre incidentala.
Fruntaria appussena a Pecenegiel dupa
.Porfirogenetti nu este Oltult, ci Siretult, cad'
ellt ;lice : fluviele din acestä terra sunt any)teit
Baruchti , alit douilea Cubu , aliti trenilea
Trullt , allü patrulea Brutti , allil cinf/cilea
Serett" (522).
(521) Om Patzinakerne, in Skrifter, som udi det Kiiibenhavnske
Saskab etc., t. x, §. 7 Noi cunnbscemil numai
traducerea russii: Istoriez,skoe rassozsdenie o Patzinakach,
Moskva, 1846, in-8, p. 14 15 : ,,Zemlia Patzinakov naczinalas
pri vpadenii Duuaia v Czernoe more, prostiralas potorn
vdol Dunaia do rieki Aluty, odnakozs tak. ezto mezsdu neiu
i Dunaem nachodilos prostranstvo na poldnia iezdy iii na
,,tri mili pustym , dlia bezopasnosti zsitelei ot napadenia so
storony Bulgarov ; potom prostiralas zemlia ich na siever
,,po teczeniiu rieki Aluty, a ot nei do Turtzii iii Vengrii
bylo czetyre dnia iezdy ili 24 milt, po kakomu sczisleniiu,
czast Valachii ot Aluty do Vengrii i poczti vse Sedmigradie
(?) dolzsenstvovali lezsat pustymi.
(522) Op. cit., p 171, cap. 38 : ,01:crcap:ocz:ptlito; 8 zaXo.jp..svo;
itzpouZ, norap.'o; ZE'jZsp0; & zfikotSp.Evo; Koupou, no:alio; Tpitoc 6
zaXotip.z.vo; TpotaXo; , notcy:o; terapTo; 6 zraceil.tivo; Bpoi1to;,
,,7;o1-ap:o; 7C41.77TO; 8 zaXot1psvo; lipstoe.
I
1