CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

68
mediarti Intre a §i e, transpira nu numai la
Inceputti : Bes In loci de Bas , darti p'en6
si'n a trela si1la1j. : Bessa-re-beth In loaf
de Bessa-ra-beni (170).
Este curatti : Bdssardbent!
Din toti istoricii Românilorhl , numai Geb -
bardi observase In tréatti Intr'o notita acestii
passagiti din asa mimituhi Archidiaconti
de Gnesno.
Illfi observase, dar nu-la putea mntellege,
caci nu cunnoscea antica nomenclatura a
Muntenia.
Peste Prutti, In Bessarabia de asta-qi, pe
la 1259 nu lOculati Rom(Inii , ci hdrde orientale
de Comani.
eine d6r6 sa fi fostti pentru Gebhardi ace):
Bessarebeni?
MI se gandi, se resgandi, i ne mai sci-
'endu Incotro s'apuce, se decise vrêndfi nevrendtt
a cred3, cumit-ca Bdssardbenii eel atrail
de romanesci al cronicarului polomi
vorti fi fostit vre-o semintia mongolica de
Comani (171).
Ecce unde póte conduce 11(30 i pe unti
istoricti de tallia lui Gebhardi, cu multi" mai
pe susit de Engel si chianti de incaitt In pH-
(170) Sommersbery, Silesicarum rerum scriptores, Lipsiae,
1730, in-f, , t. 2, p. 82. Memoria luuiLii Sandomiralui de cittrii
Marl in 1259 s'a conservatii pent in secolula XVII. Calarius,
Poloniae descriptio, 1659, in Mizler, I, 544, dice :
Anno 1259, a Russis adiuti, Tartari Sendomiria potiti sant
in cujus rei memoriam adhuc hodierno tempore guot-
,,annis ultimo Mali festus dies hnjus caedis, quasi Marntyrum
Christi, celebrator magno hominum concursu, quibus,
ex Papae Alexandri IV concessione, magnae indul-
,,yentiae donantur. Papa Alessandra IV a domnitil intre
1254-1261. Prin urmare, tnsiiT cronologia confirmii veracitatea
narratiunif.
(170 Gec1t. d. 21101d., 512: 1259 warden einige Komaner,
die im heutigen Bessarabien wohnten, schon in polnischen
Geschichtblichern Bessarabeni genannt" Despre ComanT
noT vomit vorbi maT la valle in eapitoluld II.Cf. maT gTosit
notele 213, 214.
PAMENTULU $1 POPORULU,
vinta criticismulta, lipsa de o scrupulósa analisa
monografica!
Bdssardbend, cunnoscuti de pe la 1259 departe
in Polonia, iii probeza, ca dinastia Bassarabilorti
era pe atunci In Terra-Romanésca
Inrad6cinata, Intarita, agiunsa in tota flOrea.
In cartea II a scrieril de fatil nol" vomit
desfasura pe largit primordiala origine si secolarele
vicissitudint alle acestel illustre famillie
, séti mai' bine gicOndti caste , a (Aril
essistinta a fostit totti-d'a-una In cea mai
strInsa legatura cu marirea i puterea natio-
nalituitil române.
D'o can't" data" vomit trece la epoca si modalitatea
transmissiunii numelul Bassarabid
catra, acea portiune de peste Prutti a territoriului
romhnti , unde ellil s'a pastratil pt3n6
asta-di, pe candit In Muntenia, adeca In proprig
clisa Bassarabia, de vr'o trel sat patru
sute de anal nu i se mat gasesce nici unit
vestigiti.
AcOsta cestiune s'a desbitttutti degia In cea
mai mare parte In paragrafulti precedinte ,
studiându-se Intinderea Terrei-Romanesci
In secolulti XIV.
Amti vNutti acollo pe Mircea cellti Mare
61
pe fifth' sett Vladti Draculti domnindti pe
ambit tenni ai Dunaril pane" la Pontit (172).
AIM" vOclutti acollo pe Alessandru cent"
Bunt" trag(Mdti pentru hotarele Moldovel
despre Muntenia o modesta linia, care se Incepea
la Bacâti, mergea prin Berladti si se
oprla la Cetatea-alba (173).
Amit ve;lutit acollo , In fine , pe Stefanti
cellti Mare rapindti cent" ântela Terrei-Romanescl
Intre 1465-1475 -OM laturea dunarOma
dintre Braila i Mho. (174).
(172) § I, notele 21, 23 etc.
(17:3) § I, nota 1.
(174) § 1, notele 42, 43.