CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

etc. (77), qi. de unde chTarti Mongolil numescti
fie-care rtü muran (78).
N'art fi de mirare, ca totti aa sa se fi ehiämath
din aceTall epoch Mure§ulti din Ardélti,
de 6ra-ce termenulti este absolutamente
genericil, astu-fehu Incatti , de pilda, , unti
vechiu scriitorti orientalt ni spune , c, 'n
Aikra-muran se vérsa Kuk-muran, Un-muran,
Akry-muran, Djaghin -muran §i Dj ur
dja-muran, adeca §6sse Muresuri unult peste
altulii ! (79)
Primil scriitorT , In carl occurge numele
actualt ailti OltuluT,1 sunt Ptolemeti (80),
Dione Cassiti (81) §i autorulti anonimii allil
Tabula Peutingeriane (82).
CeT anteT douT died : 'Axothcq; cellti alili
treilea §i maT correctil : Alutus.
CAte-§i-tre sunt putinti posteriori cuceririi
romane, Ptolemed maT allest abia cu
vr'o cincT-4ed de annT ; §'apoi scriendti departe
In Egiptti dupa materialurT geografice
cu multt maT vechT, elld ni permitte a
affirma cu cea maT deplina sicuranta, cumilca
TraTanti gäsi degia aci numele Oltti.
DaciT qi G-etiT venisert, de peste Dunare ,
nu dela Marea-Caspica, Incatti In limba lord
cornmunä, ski In limbele lord separate, déca
ail fostd done, aurultt se chiiima dupa tema
h +r, ca i la IndianT, la Zenc,IT, la G-red, la
LatinT , la Ebrei , 61.0 nu dupa tema h+14-t.
In privinta Dacilorti mai In specia avemt
(77) Eichhof, op cit., 153.
(78) Du Halde, Description de la Chine, La Haye, 1736,
in-4, t. 4, p. 52 : Mouren signifie riviere en langue mongole".
(79) Abulgasi Bahadur Chan, Historia Mongolorum, ed.
Rumiantzov, Casani, 1823, in-8, p. 27.
(80) Geogr., III, 8.
(81) Epit. Xiphil.
(82) Katancsich, Orbis antiquus rx
Tabula Peutingeri,
Budae, B. a., in-4, t. 1, p. 380.
ACTIUNEA NATURE!.
197
o proba decisiva In numele capitald lord
Zarm4e-getuTa, dela zendicult Tarjmaya
palaiti (83), din maya locuinta §i Tar
aurri.
Termenulti Oltt, neputendil sä fie getict
ski dacicil, remasese d6r6 tocmaT dela Agatirsi;
inse fiindti curatti interiort, ellil cu
gret strabattea In affard p8n6 a nu fi strabattutti
In Intru armele Romel.
Strabone, scriêndti In timpulti luT Cesaril,
numesce ca i Erodott partea de gTosti allil
OltuluT 1114tcro;; i ca i Erodotil n'a fostd Intellesti
niel elld de catra commentatorT, de§i
este p6te qi mai* precisti i de§i traductiunea
latina vulgar% e forte essactä.
Ecce testult. :
Pa st
8s 6CCCUTiLv M4C0'0; Irotczp.o.; T'Ov AavOULOY, c!, 'r4; ISCC?1-
,77.Eaq aVEX611.1Z0v oi 'Ptop.zo: TLC; np'o; s'ov 7s6Xellav "
Latinesce :
,Per Getas Marisus fluvius In Danubium
labitur, quo Romani res ad bellum necessarias
subvexerunt. (84)
Adeca :
,Prin Getia se versd n Dundre rIult Marisus,
cdtrii care Romand ai inazntata t6te
celle necessare pentru resboln.
RomaniT nu puteat agTunge la Mure§t ,
fart, sa fi Intratt anteiu In Tissa, maT mer-
Wendt apoT In sust o buna buccata de locti.
Strabone nu scrie de pe aulite ca Erodotti,
ci dupa indicatiunile positive alle armateT
romane, precumti nl-o spune end Insu§T
(85).
1iplao5 nu este d6r6 Mure§ult, ci partea
de gTost a OltuluT, prin care se descarca
In DunAre Vairc6v 114tao; noray.soc el; -iov Accvolitov,
(83) Burnouf, op. cit., 303.
(84) Ed Firmin Didot, lib. VII, cap. 3, § 1 p. 253.
(85) Ibid., lib. I, cap. 2, p. 1/.