17.05.2013 Views

CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

194<br />

Aceste patru conditiunr essentiale le intrunesce<br />

Intl-4ga zon6. sub-munténa a Terra-Romanesci<br />

, pe care despre nordil o apera.<br />

CarpatiT, la migti-locd o despic/ Oltuhl,<br />

éril la o cóst. o scalda Dundrea, punênd'o In<br />

contactti cu Tracia.<br />

La ambele capete alle acestuT lungA brat<br />

de parnentd , la capëtulti spre Teme§iana<br />

la capetull spre Moldova , degia Neigebaur<br />

recunnoscuse urmek essistintI alle unef sistematice<br />

estractiunT de auru din epoca Ro<br />

manilorti (65).<br />

In timpulti lul ErodotU fuse progressulU<br />

montanisticti nu mersese frene acollo.<br />

Cautarea aurulut In mina riurilorti , carT<br />

Illui carra cu deosebire in urma ploilorU, maT<br />

totti-d'a-una redusd In pulbere, d4rti câte o<br />

data cluarti cu buccatI forte marI (66) , este<br />

modulti primordialti , IntrebuintatA din yechime<br />

la tOte popOrele §i descristi In litteratura<br />

cbinesa degia cu 2000 de annT Inainte<br />

de nascerea MântuitoruluI (67).<br />

((15) Beschreibung der Moldau und Walachei, Breslau,<br />

1854, in-8, p. 107 : Von dort (Piatra ttists) läuft eine Parallelkette<br />

von dem Hauptstock der Karpathen auf dem<br />

linken Ufer der Bistritza tinter dem Namen Halenka und Pipernik<br />

fort, die Urgebirgsformation beibehaltend, bis nach<br />

Piatra. Die Kette sendet einen Nebenzweig östlich gegen<br />

Baja; dort finden sich Spuren alter Goldbergwerke, wie im<br />

Ural, besonders am Bache 11ogata d. h. teich, zu Nikadien<br />

,,und Sirna. Man kann die alten Arbeiten beinahe drei<br />

Stunden weit vet folgen ; audit in dem festen Gebirge 6ndet<br />

man anstehende Goldgiinge; z. B. bei Bresleni, westlich von<br />

,,Ilango, an der Bistritza, dem alten Goldflusse. Auch in<br />

,,Vulkanerthale des Syl, in der Walachei, findet man Spuren<br />

des Bergbaues frilherer Zeit, besonders von Goldwdsche-<br />

,,reien,zu deren Schutze wahrscheinlich die beiden römischen<br />

Catra 1)6 Bombesti und Poutscheni erbaut worden sind.<br />

(66) Veld' Bohm, Geschichte d( s Temeser Banats, Leipzig,<br />

1,61, in-3 , t. 2, p. 132, despre o buccatii in greutate de 90<br />

galbeni, gdssitii in apa Nera din Banatii i conservat:i in Museuld<br />

Naturald din Viena.<br />

(67) Tien-kong-kai-w, ap. Holer, Histoire de la chimie,<br />

Paris, 1866, in-8, t. 1, p. 19.<br />

PAMENTULU SI POPORULU.<br />

Erodotti ni o spune si snit Inteo multime<br />

de passage (68).<br />

A§a, dOril avutia de aurti a Agatirsilora nu<br />

consista In ascunsele vine din sinulti Omentulul,<br />

ci In aurosulu nasipt ailti apelorq ; si<br />

tocmal In regiunea de susti a Muntenie ne<br />

Intimping, cu gramada undele celle purtatóre<br />

de aurtl, Arge§ult, Topologulti, Dilmbovita,<br />

clir6Te maT m6nunte §i regele tuturora : 01tult<br />

(69).<br />

Insu§T nurnele acestuT voTnictl §i bogata<br />

fluviq este : apd de aurii.<br />

Aci pentru unti momentil s chi6mamt1 In<br />

agiutord filologia , dupa, curnt amti facut'o<br />

In privinta Prutului §i a Siretulut<br />

Cellti ântelu cunnoscutt din tOte metallele,--4ice<br />

unti celebru chimistd,a fostti<br />

aurulti. CulOrea i lucirea sea nu pall a<br />

nu attrage attentiunea selbatecilorA ,<br />

si<br />

chTarii a unorit animal!, precumti sunt<br />

aorele, corbii i alte passer! furatOre ; aliti<br />

douilea , aprOpe totti-d'auna elhl se gasesce<br />

in stare nativit , adeca cu culOrea<br />

sea , cu lucirea , cu celle-l'alte proprietatT<br />

alle s011e fisice. (70)<br />

lY<br />

Prin urmare popOrele , immigrate In Europa<br />

din anticitatea cea maT immemoriala ,<br />

cunnoscusera aurulti Inca, din epoca petreceril<br />

lora anteriOre In Asia , cunnoscusera,<br />

anume din celle doue principale sorgintl<br />

: aurti indianti i aurti piberianti.<br />

(68) III, 106 ; IV, 195; V, 101 etc.<br />

(69) Tanuslit, trad. Sionii, p. 37 : ,,Auruld se esploatdzd<br />

din nisipuld riurilord Oltil, Topologii. Argettuld i Dimbovita,<br />

de card, Tigana domnesci numiti rudari".Nei ebanr. op<br />

cit., Mt: ',Fast in alien Flilssen, welche die Ebene zwischen<br />

dem Oltez oder Olto und der Jalomitza durchströmen, zeigen<br />

,,sich Spuren von Goldsand.<br />

(70, litifer, op. cit., 43. Cf. .111thailescu, Mineralogin,<br />

Buccur., 1870, in-8, t. 2, p 177.Cf. Locke, L'Entendement<br />

humain, trad. Coste, Amsterdam, 1729, in-1, p. 373, lib III,<br />

cap. 6.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!