CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
194<br />
Aceste patru conditiunr essentiale le intrunesce<br />
Intl-4ga zon6. sub-munténa a Terra-Romanesci<br />
, pe care despre nordil o apera.<br />
CarpatiT, la migti-locd o despic/ Oltuhl,<br />
éril la o cóst. o scalda Dundrea, punênd'o In<br />
contactti cu Tracia.<br />
La ambele capete alle acestuT lungA brat<br />
de parnentd , la capëtulti spre Teme§iana<br />
la capetull spre Moldova , degia Neigebaur<br />
recunnoscuse urmek essistintI alle unef sistematice<br />
estractiunT de auru din epoca Ro<br />
manilorti (65).<br />
In timpulti lul ErodotU fuse progressulU<br />
montanisticti nu mersese frene acollo.<br />
Cautarea aurulut In mina riurilorti , carT<br />
Illui carra cu deosebire in urma ploilorU, maT<br />
totti-d'a-una redusd In pulbere, d4rti câte o<br />
data cluarti cu buccatI forte marI (66) , este<br />
modulti primordialti , IntrebuintatA din yechime<br />
la tOte popOrele §i descristi In litteratura<br />
cbinesa degia cu 2000 de annT Inainte<br />
de nascerea MântuitoruluI (67).<br />
((15) Beschreibung der Moldau und Walachei, Breslau,<br />
1854, in-8, p. 107 : Von dort (Piatra ttists) läuft eine Parallelkette<br />
von dem Hauptstock der Karpathen auf dem<br />
linken Ufer der Bistritza tinter dem Namen Halenka und Pipernik<br />
fort, die Urgebirgsformation beibehaltend, bis nach<br />
Piatra. Die Kette sendet einen Nebenzweig östlich gegen<br />
Baja; dort finden sich Spuren alter Goldbergwerke, wie im<br />
Ural, besonders am Bache 11ogata d. h. teich, zu Nikadien<br />
,,und Sirna. Man kann die alten Arbeiten beinahe drei<br />
Stunden weit vet folgen ; audit in dem festen Gebirge 6ndet<br />
man anstehende Goldgiinge; z. B. bei Bresleni, westlich von<br />
,,Ilango, an der Bistritza, dem alten Goldflusse. Auch in<br />
,,Vulkanerthale des Syl, in der Walachei, findet man Spuren<br />
des Bergbaues frilherer Zeit, besonders von Goldwdsche-<br />
,,reien,zu deren Schutze wahrscheinlich die beiden römischen<br />
Catra 1)6 Bombesti und Poutscheni erbaut worden sind.<br />
(66) Veld' Bohm, Geschichte d( s Temeser Banats, Leipzig,<br />
1,61, in-3 , t. 2, p. 132, despre o buccatii in greutate de 90<br />
galbeni, gdssitii in apa Nera din Banatii i conservat:i in Museuld<br />
Naturald din Viena.<br />
(67) Tien-kong-kai-w, ap. Holer, Histoire de la chimie,<br />
Paris, 1866, in-8, t. 1, p. 19.<br />
PAMENTULU SI POPORULU.<br />
Erodotti ni o spune si snit Inteo multime<br />
de passage (68).<br />
A§a, dOril avutia de aurti a Agatirsilora nu<br />
consista In ascunsele vine din sinulti Omentulul,<br />
ci In aurosulu nasipt ailti apelorq ; si<br />
tocmal In regiunea de susti a Muntenie ne<br />
Intimping, cu gramada undele celle purtatóre<br />
de aurtl, Arge§ult, Topologulti, Dilmbovita,<br />
clir6Te maT m6nunte §i regele tuturora : 01tult<br />
(69).<br />
Insu§T nurnele acestuT voTnictl §i bogata<br />
fluviq este : apd de aurii.<br />
Aci pentru unti momentil s chi6mamt1 In<br />
agiutord filologia , dupa, curnt amti facut'o<br />
In privinta Prutului §i a Siretulut<br />
Cellti ântelu cunnoscutt din tOte metallele,--4ice<br />
unti celebru chimistd,a fostti<br />
aurulti. CulOrea i lucirea sea nu pall a<br />
nu attrage attentiunea selbatecilorA ,<br />
si<br />
chTarii a unorit animal!, precumti sunt<br />
aorele, corbii i alte passer! furatOre ; aliti<br />
douilea , aprOpe totti-d'auna elhl se gasesce<br />
in stare nativit , adeca cu culOrea<br />
sea , cu lucirea , cu celle-l'alte proprietatT<br />
alle s011e fisice. (70)<br />
lY<br />
Prin urmare popOrele , immigrate In Europa<br />
din anticitatea cea maT immemoriala ,<br />
cunnoscusera aurulti Inca, din epoca petreceril<br />
lora anteriOre In Asia , cunnoscusera,<br />
anume din celle doue principale sorgintl<br />
: aurti indianti i aurti piberianti.<br />
(68) III, 106 ; IV, 195; V, 101 etc.<br />
(69) Tanuslit, trad. Sionii, p. 37 : ,,Auruld se esploatdzd<br />
din nisipuld riurilord Oltil, Topologii. Argettuld i Dimbovita,<br />
de card, Tigana domnesci numiti rudari".Nei ebanr. op<br />
cit., Mt: ',Fast in alien Flilssen, welche die Ebene zwischen<br />
dem Oltez oder Olto und der Jalomitza durchströmen, zeigen<br />
,,sich Spuren von Goldsand.<br />
(70, litifer, op. cit., 43. Cf. .111thailescu, Mineralogin,<br />
Buccur., 1870, in-8, t. 2, p 177.Cf. Locke, L'Entendement<br />
humain, trad. Coste, Amsterdam, 1729, in-1, p. 373, lib III,<br />
cap. 6.