CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

44-
Doue particularitati sunt forte interessante.
La 1170 Muntenh relatat istoricului great
despre originea nOmului romdnescil : o T6,, 64
'Ia).a ozo 1:2),2t ETV*t xiyovTat, Intocmai precumil
cu patru secoli mai In urma, pe la 1532, povestiag
ei calletorului italiang : dicono esser
venuti anticamj da Roma" (70).
Marea multime a Vlachilorti", BXV.tov noVJv
OvAov a lig Cinnamg, este pe depling identica
cii espressiunea din trei Mille papale de pe la
1236-1239, adecii posteriOre numai cu vr'o
giumetate de secolg, In call se dice : multimea
poporului , creseutd, peste mOsurd In
t6rra Severinului" (71).
Arruncilna acumii o crttatura assupra
mappei, noi ne Incredintrtmg dela prima vedere
, cunati-ca invasiunea Vlachilorg , descrisa
de autorulu bizanting, a fostg operata
anume assupra ArdOlului dintre Fagarasa
Brarvg, cad spre oriinte dela ac6sta
Enid crescetulg Carpatilorg apnea susii spre
Gallitia , Matti pe acollo, ?ntateg,2; «v0)0A,1:00Ev 4
-ro; 772o/ow/rpm: r/e, TaupozuOmilv 2:1(30,sly 0vvou;, fusese
Indreptata cea-Falta ostire a Grecilorg sub
poveta ha Lamparda i Petralifa.
Actulti maghiarg din 1231 , analisatil In
paragrafulii precedinte, ne Inzestrase cu an-
milli 1170 ca datulti approssimativg allg sta-
bilirh dominatiunii Bassarabilorti Inthra Facrarasului.
Bizantinulti Cinnamg, confirmandg acelki
datti cu tota imperiOsa autoritate a contim-
(70) Mai susil nota 3.
(71) Theiner, op. cit., 150-51, din 1236 : multitudo gentium
terrae Ceurin."Thid., 165, din 1238: terrain, qute Zemram
nominatur, in qua dudum desolata excrevit populi multitudo..."
Ibid., 171, din 1239 : circa partes Bulgarim in
terra, quo Zeuren nominatur, , que dudum fuerat desolata ,
populi multitudo supercreeerit."
PAMENTULU §1 POPORULU.
puranitatii selle , iii mai communica pene si
modalitatea evenimentului.
Certitudinea e perfect6, (72).
Pe la 1170 Oltenii dela Severing profi-
-Mita de dusmania dintre imperiulti bizanting
i regatulg maghiarg, se alliaza cu cellg
de'ntein, navallescii In Ardélg copprindd
prin focg si sabid ducatulg Fagdrasului.
Mândri de noua lorg stapanire pe ambele
pólle alle Carpatilorg, rdpindg de sub seeptrulg
maghiarg ung petecti ailti Transilvaniei,
care la Munteni totii-d'a-una se numia
Terrd-unguresca" (73) , Bassarabii anind
de atunci incOce In titlulti domnescit Ungria
catra Vlachia.
Dommi ailti Ungro-vlachiei" Insemna
pentru dtmsii : 'Dominus Hungariae et Valachiae.
Er a. ce-va ca roy d'Angleterre et de
France" in diplomele regilorg normanqi din
secolulti XIV.
Pe termulu Danubiului, ca i pe aT Tami-
se'', de dincOce domnia Ungariei, de dincollo
regalitatea Franciet, all fostti de'nteiu formula
unei realitMi essagerate, apoi In cursti
(72) Sti se ve4ti acumit monstrudsa malitia sAii nesciinta,
Iola din doue, cu. care Engel, Gesch. d. Bulg., 391, 0 mal Cu
sémrt Rosier, Born. Stud., 85, deslipindil din narra4iunea lui
Cinnanni numai passagfulti despre corpul isolate ails Ion
Batatze i Blastula contestulil cu totolil la o parte , se sbucium4
a dovedi, cri BXZZot de angii Marea-nCgril emit de peste
Duniire! Nu mai putinit retiicitii, dar nu din rea vointti, este
Thunmann , Untersuchungen fiber die Geschichte der östlichen
VOlker, Leipzig, 1774, in-8, p. 344, prefildindil pe Rom/inn'
lui Cinnamil in Moldovent Totil tv,ia Gebhardi, Gesch. d.
Wal., 268 Adeveratultisimpl, atiltil de claril, anti cuvinte1oril
scriitorului bizantinil, nu-la precepuse piing acumii nemini,
(73) Cronica Muntenii in Maga.:inii. Istoriefz,IV, 231: ,,Fi-
indil in Terra-Unguréscd unit voevodii, ce chiamatilRadulii
Negru vo vodii etc."Ibid , p. '280: Batoril Sigmonil,
craiulti ungurescii..."lliploma din 1570 in Venelin, 183 :
u Ugr'ska zemle... ot Iakoba Kozsokaria ot Cilina..."Con-
&ea
Vieroqului, ap. Tocilescu, 11 óia Societalif Bomcinismuluf,t.
1, Bucur., 1870, in-8, p. 153.etc.
oi
II