CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

din 1387, in celle doue tractate din 1407 si
1460, in actulu lui Vladu Draculu din 1439
si 'n cronica bizantina a lm Calcocondila
sub annh 1396-1398 , a deca : spathilu
tregu dela Braila pene la Chilia , intre Richt"
si Berladu d'o parte si intre Dunarea de
cea-ralta , appartinea Bassarabiloru.
Asa a fostu dela 1375 incóce.
Sa sgandarinm ore datulu cucerirh muntene
intr'o epoca anteriOra ?
Perdut'a _Moldova termulu dunarOnu sub
predecessorh lui Petru Musatu?
Timpuln fundarii principatulm moldovenescu
In urma retragerh urdielorti tatare ,
cart an fostu usurpatu cOsta orientala a Daciei
ma" bine de unu secohi, este cunnoscutii
cu o deplina certitudine.
Tra marturie contimpurane, cronica IJn
gurulm Ionu de Kilkuulo (31) i doue diplome
dela regele magbiarti Ludovicu celhi
Mare , una din 1360 (32) sd cea- Yalta din
1365(33), affirma intr'unu glasu, cu totu pondulu
unei autoritati irresistibile, cumii-cd pe
la 1355, ce-va mai multu ski ce-va mai putinu
, puterniculu voevodu allu Romanilorti
din Maramurasu, numitu Bogdanti, se sc011a
contra corOna Sfintulm Stefan'', aduna o numerOsa
cOta, trece peste munte in tOrra moldovenOsca
si infiinteza acollo o noua domnia.
31 Thwrocz, Chronica Hungarorum, inserta simul chronica
Joannis Archidiaconi de Kikullew, In Schwandtner,,
Scriptores Berzon Hungaricaruin, t. 1, Vindobonae, 1766,
in4, p. 245.Chronicon Budense, ed. Podhradczky, Budae,
1838, in-8, p. 337.
(32) Fijer, Codex Diplomaticus Begni Hungariae, Budae
1825-31, in-8, t. 9, vol. 2, p. 159.Reprodusd intregii in Lau-
Siang, Istoria Bonidnilora , ed. 2, Bucur., 1862, p. 263, nota.
(33) Ap. Simonchich, Noctiuni Marmaticarum Vigiliae,
1803, manuscriptu nr. 274 quart. lat. in Biblioteca Muzeului
din Pesta, p. 165: ,,profugi in Moldavia Bogdani Voivodae
Marmarusiens is, una cum infidelibus filiis suis."Cf. Wagner,
Dissertatio de Cwmania nr. 4, MS. ap. ,incalu, I, 326.
INTINDEREA TERRITORIALA.
in-
Primal aseclare avusese boa', dupa insa-tp
firea lucrurilorti, anume in acea parte a Moldova,
care este cea mai apropiata de Maramurásti,
fiindti despiirtita de ellu numai prin
crescetulu Carpat,iloru, adeca in Bucovina de
asta-ch, unde ne intimpina, In adeveru , cea
maT vecbia capitala a terra: Sucéva.
Dela 1355 pene la 1375 , dela Bogdanu
pene la Petru Mulatu, avemu abia vr'o donecleci
de anni.
Iii acOsta' gluma" de timpu Moldovenh , atiitif
de curendii descallecati, erau coplesiti eu
urmatOrele trei battai de capu :
1-o. A prinde rädecinii, intr'unu cmbuletu
restrinsu, a se organisa bine-reu, a se intari
pe tutu loci de telina printr'unu simbure de
administratiune;
2-o. A cresce la numeru si la forta, inaintându
cu incetulti totti mai giosu i Impingendti
mere(' resturile tataresei peste Nistru
;
3-o. A resiste inteuna, aprOpe in fie-care
annu, pretensiuniloru Ungaria, care nu mai
inceta in veci cu revendicarea prin arme a
uneT imaginare suveraMtatl assupra Moldovet.
(34)
Candti. Ore mai putut'au el all
lati dominatiunea
departe la Dunare, 1)er4end'o apoi
in data prill ciocnire en Muntenia
Este o impossibilitate cronologica.
Asa dara dela 1355 pene la 1460 littoralulu
danubiami dintre Braila si Chilia appartin
ea Te rr a-Roman e s ci.
( 34) loannes de Kikullew, p. 241 : ,(Rex Lodovicus) fere
singul is annis, vel in quolibet anno, :nova exercitum contra
aemu los et rebelles, et saepius contra Ruchenos et Moldavos.
Chronicon Budense, p. 331 : ,,In quolibet tcrtio
anno, saepins contra .Racenses et Moldavanos". Regele
Lu dovicil cella Mare domnise patru-deci de anni dela 1342
p end la 1382 : facell dird socot411a invasinnilord selle in
Moldova!
7