CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Degia Ovidiü ni spune ca elementuld
grecit abia se mai putea recunn6sce :
In paucis remanent graire vestigia linguge (241).
Totg ce remase de atunci, este nurnai
vaga traditiune despre nesce 6meni mio, subrecli,
mai slabi decatii cocorh, ginstificandit
pe depling conclusiunile sciintei igienice assupra
successivei piticirt a poporatiunilorg
balt6se!
Tracii 11 numiag caticr : Cattuzos Barbari
vocant ", de unde lirnba romftna a mostenitti
pe paid( sei, nu sebimbandd pe k in
p, ea In patru din quattuor sell peptii din
pectus, ci revenindg puril i simplu la ung p
pe care insisi Tracii Iliti prefacusera
in lc, caci katik aUti lorti nu e decatil elleniculg
r:orixpithecus , care avea si la yeah
Greet acella-si intellesti de omuletil : avO,scoe..;
(242).
Desi communa Tracilorti i Ellenilorti ,
vorba piticri se pare totusi a nu fi fostii tocmai
de origine ariana, de 6ra-ce sub cea mai
vechla forma not* o gassimg numai In limba
eminamente semitica a Fenicianilorti, la earl,
dupa cumg ni-o spune Erodott intr'ung pas-
sagiu pênè aci ne'ntellesti d'e caträ com-
mentatori, o figuretta divinisata de pigmeti,
asedata in fruntea corabielorti , se numia
7:eratz6;1 pataik (243), de unde katik i pitek
1241) Trist., V, 7. Cf Ibid., Y, 2 ; Y., 10.
(242) Suidas, v. I1t0c6:7;(.07iE a nap& TLCTIV ccX ,;(vOpeociaxo;.
E cindata etimologia lui Petru MaIoril in Lexicon 'Palachicum,
Budae, 1825, in-8, p. 509 : a gallieo petit", pe basea
cruel's. Ellenil din anticitate yeti"' fi imprumutatii cuventulil
dela FrancesiI de asti-di!
(243) Herod., III, 37.Cf. Hesychius i Suidas, ad vocem
Ca e ase gese, dei forte Insufficiinte, veT Boc hart, Geographia
sacra, Franeofurti, 1667, in-4, p 791, i Movers , Die
Phoenizier, Bonn,11841, in-8, t.1, p. 653 peulii cella piticti
anti Fenicianiloril era Vulcanti, cel'a-ce ni adduce aminte ca-
ACTLUNEA NATUREI.
233
sunt degia doue forme contrase , adecti mai
moderne.
In ori-ce casti, primordialg este sonulg p,
ertl nu k.
Re'nt6rcerea limber romane Ia o forma
mai antica : pataik-pitek-katik-pitik , este cu
atAtti mai remarcabild, cu catti noi o observamti
de assemenea In : epa-equa-Tnna , zendiculti
aspa, apa-aqua, samscritultiap,§i altele.
Totti din puntulti de vedere filologicii mai
avemil de notatit urrnat6rele
1-o. Scriendil ea!tu# in locg de CattiTi,
Pliniti nu face death.' a se conforma fone-
tismului maximus i maxumus ,
opti-
mus qi optumus, Sylla §i Sulla etc. ;
2-o. Trecerea lift a in i din katic In pitzcii
este absolutamente identica cu schimbil din
cambium seil biserica din basilica.
Ceia-ce ne preoccupit Inse in casulti de
fata , lassandii la o parte preti6sele inv6tdminte
alle limbisticei , este numai i numai
originea dobrogiana a piticului.
A peri d'o data, oil a se stinge cuincetulg
printr'o treptata piticire , dcc'e derö alternativd,
care astepta fatalmente coloniele romane
la Kiustengi , Galati, Braila , pe tota
linia mlastin6sa de ambele laturi alle Istrului
; o s6rte anal6ga cu acela ce o avusesera
legionaril Urbii Eterne in Asia si'n Africa,
unde dupd o dominatiune secolarA, sustinuta
cu anevoiA printr'o trämittere din annti in
annii a nouelortt continginti din centrulg
imperiului, n'a remasg totusi la urmaurmelorg
nicI ung vestigiti vig allti Roma..
Allegendg Oltenia dreptg cuibit allit gran-
racterulii de ferrari anti piticiloruI i 'n ve chile legende ger_
manice, bunrt-Orrt in Nibehtugenlied , derti assupra acestu
vestigiti de influintrt semiticrt in norduld Europei liissâmil
or, se pronune alVa.
: