CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

se Intindea dominatiunea scitica, éril mai Incollo
se Incepea pamêntulti agatirsicti.
Cecil, ca si predecessorii lora Scitii, locujail
cella multti pen6 la termulti resariténti
allil Oltului.
Dacii, ca i Agatirsii mai de 'nainte , stapaniat
littoralulti danubianti numai pene' la
laturea appuséna a Oltului.
Colpula Dunarii In Erodotti, Intocmai ca In
Strabone cataractele, copprinde totd spatiuld
dintre Cerna i Islazti, desi In stricta realitate,
essamintuadti mappa cu acea precisiune
pe care n'o putemil pretinde dela parintii
studiului geograficil, gherdapurile, ca si Indouitura
fluviului, se affla cu multi' mai spre
occidinte de Oita.
Conformitatea Intre Strabone si Erodotti
este aci unti argumentA peremtoritt , chiarti
(16ca n'amti aye degia celle-l'alte doue de
mai susti , cu atata mai decisive , cu cata
sant basate pe contestil
In acesth modti geticula Istru curgea dela
Pontil penö la gurele Oltului; dela gurele
Oltului maT incollo daciculti Danubiti.
Oltula despica penö si Dunarea In doue
z6ne separate !
Nu aid vomil cerceta interessanta etimologia
a dupla numiri Istru' §i Danubhi, pe
care o reservamti pentru o alta occasiune.
Totti ce vomit clesbatte acuma, este antica
binomitate a unora din rturile mistre.
In analisa Muntenia sub Erodotu , noT
arretaramil c Oltulit purta I; e11 doue numi:
Alt, adeca aurosti, In partea'T mizat6sa care
appartinea Agatirsiloni, si Mans, adeca fluviti,
In portiunea'i campena, continginte spre
resdritti cu territoriuld scitica. (360)
(360) Vep totil ce s'a spush mai Basil pe pag. 191-7.
ACTIUNEA NATURk I.
261
In Uh1ee lui Ovidia giosulti Oltulul conserva
Inca numek de Maris, dupa cumu vedemil
din Strabone, carele ;lice ca , pe unde
se vérsa In Dunare, Romanii se pregatiag a
Intreprinde unti resbellti contra Dacilorti :
'Pu c 'alltc7no MZptao; no-mu:o; e?; sic, da,610), CT) T24; 17.1?a-
liciaOystov CA
an'A; `Pto:121:,t T 17:;0; 17.0`i 7.6)..7.1.0 1 36 1).
In acella-§i timpti appare Alutus inteo
lunga elegia la m6rtea lui Drusti , pe care
mai)* o attribue chiarti lui Oviditi , a1ii amicului
seil Pedone Albinovanti , ceia-ce noue
ni se pare a fi mai probabilti.
E0 c6 passagiulti , dupa cumti se citesce
end desfiguratti In tOte editiunile :
Rhenus, et Alpinae valles, et sanguine nigro
Decolor infecta testis Itargus aqua;
Danubiusque rapax , et Dacius orbe remoto
Apulus; huic hosti perbreve Pontus iter . . .
Nisard traduce :
Et le Rhin et les vallées des Alpes, et
l'Itargus aux eaux rougies par le sang noir
qui les infectait, et le Danube impCtueux, et
le Dace Apulien relegue aux extremites du
monde et vers lequel le chemin le plus court
est le Pont Euxin" (362).
Apoi adauga tn nota :
Apulus 6tait une ville de la Dacie , aujourcl'hui
la Transylvanie." (363)
Noi preferimti a citi testuhl :
.
et Dacius orbe remoto
Alutus, huie hosti perbreve Pontus iter..;
traducenclti apoi :
(361) Strab., VII, 3, § 13.Cf. Floe , IV , 12 : Visuni est
Caesari Augusto gentem aditu difficillimain submovere.
Misso igitur Lentulo, ultra ulteriorem repulit ripam, citra
,,praesidia constituit. Sic tune Dacia non victa, sad submota,
,atque dilata est."
(862) Ovide, Paris, 1857, in-8, p. t-41
(363) Ibid 844.
g4