CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

.
-4
1 2
cándi Edgdrasulitincdpuse in manele Romdnilorii
dela Dundre.
Pene" 'n timpii mai nuol Ardelenil ne bo-
tezati pe not' cute o data cu epitetulti de
Bulgari, Incatti suburbiuhl muntenescu dela
BrasovII , remarcabilii prin biserica lui
Négoia-Bassarabti i uncle nu veti auIi o
singurd vorba bulgarésca , se poroclesce
in limba maghiara Bolghrszék" sal scau-
nulit
BulgariloM (55) , éra romänesce se
dice Schei" (56), precumit cronicele nóstre
,
celle vechl mimiati pe `Bulgari (57).
Sassulu Reichersdorfer, scriendti In prima
giumetate a secolului XVI, se rostesce despre
suburbiele Brasovului: unum incolunt
Bulgari, alterum Hungari, Saxones agricolae
tertium (58).
Cine ore nu recunnOsce aci sintesa cellorti
trei nationalitati alle Ardelului?
Cu cate-va rOnduri mai giosti Insu-0 autorulu
pune In locti de Bulgari pe Români:
Valachi " (59).
(55) Engel, Gesch. d. Bldg., 385, notaf.: Meissen die Walachen
bey den neuern Siebenbiergern anch Bulgaren. weil
die in neuern Zeiten dem Thrkischen Joche entfliehenden
Walachen aus der Bulgarey naeh Siebenbiirgen kamen."
(56) Gipa, Cronologiabisericei din .5'che1, ce se çiice Bolgarsegd,
in Coodinicenu, Dacia litterard, ed. 2, lap', 1859,
in-8 , p. 45-6. Fdia pentru nzinte, 1840 , nr. 4. Despre
imaginara origine bulgarii a Romanilorrt din §chei nu essistrt
nic o probR. Tdtrt istoria lorii civilrt si ecclesiasti&I este cu-
ratrt romiineseil. Patron't at lorti ail fostil totii-d'a-una Domnit
din Muntenia.
(57) Cronica universalit in limba romilnrt de pe la inceputulii
secolulut XVII, descoperitit de crarrt professorulii russii
Grigorovicz in cAlletoria sea prin Turcia, ap. .Rakovski. Niekolko
rieczi o Asieniu p'rvomu, Bielgrad, 1860, in-4, p. 19:
Calioanil, domnuld $cheilord, trupulti luT sveti Ioanll Ryl-
,,skii Pail dust' la cetate in T6rnovil".
(58) Transsylvaniae ac Moldaviae descriptio , Coloniae ,
1595, in-f., p. 37.
(59) P. 38 : Suburbia autem complent quicquid est extra
muros vallium , ubi ipsi Saxones Ciculique mixtim habitant;
reliquam loci istius partem intra ipsas usque montium
angustias Valachi fere occupant, hic templum halient et ei
npraesidentem sacrificulum. Reed biserica i popa din §chei!
PAMENTULU 51 POPORULU.
Nemicti mai netedii !
Dar de ce Ore sa mai vorbimit despre Bracandti
o märturia totii atätti de positiva
allerga Inainte-ne annme In privinta cea con-
creta a Fagarasului?
Unti poetti sasseseti, contimpurénu cu Reichersdorfer,
descrie In urmatorulti modti
térra i cetatea de acestil nume :
Arx iacet ad ripas piscosm dives Alutm
Cui Fogaras prisci nomen tribuere coloni,
Undique cum fossis valido cireumdata muro . . .
Haile habitant circum fodientes rura Tribolli
nInnumeri, quibus arx leges et mum ministrat.
Adeca :
Pe mallurile pescarulm Oltti (lace yestita
cetate ,carim vechii locuitori II Impusera
numele de Fagara0, Incungiuratil de
pretutindeni cu santuri si cu puterniculii
zidti, uncle ldcuescI InipregIuri, dedat plugdrid
, nenumeratil Tribally , suppusi legiloru
i dreptului, dictate din acellu castellti.
Celebruhi Sassii Eder, editilndu poemalui
Schesaeus, observa :
Sub epitetulii de Triballi, sinoninei cu BitigariT,
sunt inlellest
Romanit de lemgd Fdgd-t
ra.sei, precumit totii Bulgari se numescit Romad
dela Brasovii (60).
Brasovuhi , ca si Fagaralf,uhl, d'o potriva
aseqate la marginea Munteniei, primisera de
aci In cursulu eyului m edit't um`i not continginte
de elementti romrtnescti, pe care Sasii,
Ungurii si chiarti fratii nostri de peste Carpati
nu scieati cumil said distinga , decatii
numai attribuindu-i porecla de Bulgart , fi-
(60) Schesaeus , Ruinee Pannonie e , in Eder Scriptores
Rerum Transsilvanicarum, t. 1, Cibinii, 1797, in-4, p.34:
,,Triballi hodiernm Bulgarice populi fuere. Atque hoc socabulo
seepe nostri striptores, tt idem hoc loco Schesmus,
Valachos adpellant Nee fortasse abs re Coronense suburbium,Valachis
habit atum , hodieque Bolgarszék appellatur.