CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
flint constrin0 de a face din Gilortti pe tatan<br />
Giului : Gilli-ortus".<br />
Vorba In cestiune este : ôrtomann", anti<br />
cdrii intellesti appare f6rte limpede in urmätoruln<br />
passagiti anti ballade Mie7óra:<br />
se sfltuirl<br />
Pe l'appusti de s6re<br />
Ca sA rni1ü om6re<br />
Pe cellil Moldovéthi,<br />
..C64 mai ortomana,<br />
'are ol mai multe,<br />
,,Multe i cornute,<br />
8i<br />
cal invetati,<br />
caul mai Urbati . (467)-<br />
NoT descompunernti pe ortoman in ort<br />
man.<br />
Man, germanulti mann, celticulti mon, sanscrituln<br />
mantis §i maim, omti, no intimpind In<br />
limba romtind ca finalti acollo unde se cere a<br />
se da mai multd vigOre fondului espressti In<br />
prima parte a cuventului, adecd a face idea<br />
mai bdrbatd; astti-feliu : din gogi , prostil ,<br />
gógo-mana, §i mai prostil ; din hotii, banditti,<br />
hoto-mana, §i mai banditti; din marghzolti,<br />
glumetn, italianesce mariolia, neogrecesce<br />
vapytoVa, marghtolo-manti qi maT glume0;<br />
etc.<br />
Ace11a-§1 rolli g16ca, In alte vorbe romAne<br />
finalulti andru , elleniculd «Ap av8po';, adecd<br />
érn§i omA séti bärbatti ca qi man; bund,-611:<br />
fidcai-andru, ce de mai fldcth; copil-andru ,<br />
ce de mai copilti, etc.; 6rti intr'unti basmti<br />
poporanti f6rte vechiu : setes andru , ce de<br />
mai setosit, chitactu-andru, ce de mai me§terd<br />
a chiti, tutes-andru, ce de mai lute, falcdsiiandru,<br />
ce de mai fdlcosii (468).<br />
(467) Alex., Foes. popor.<br />
(46s) Serrea, Visulü lu Titanü, In Columna lui Traianfi,<br />
t. 3, p. 55.<br />
ACTIUNEA NATUREI. 285<br />
Alan §i andru, done licerT ariane identice<br />
prin intellesuhl lord si printr'o anticitate frt<br />
cellti mai mien dubin anteriOrd la Dundre<br />
epocei luT Traianti, n'ati pututd remán6 in<br />
graiuhl nostru decdtti dela Daci, ca eel ce<br />
sunt uniculti stratil primordialu peste care<br />
se suprapusese apoi elementulti latinti.<br />
Alan in cuvintele romane compuse flindil o<br />
simpla intdrire , catil dérö s cercetämn va-<br />
16rea sillabei Ort, In care se copprinde sim-<br />
tuld<br />
fundamentahi ailti vorbei ortomanti.<br />
Savantulti archeologn §i amicti alhi nostru<br />
d. A. Odobescu a spusti de-multti ca orti4<br />
din ortomanti" arti fi inruditn cu elleniculd<br />
OF,06;, dreptn.<br />
Etimologia este perfectamente giustd ,<br />
Urn trebui completatd.<br />
Essistä unti altil gruppn de termini indoeuropeT<br />
de aceia-§i tulpind, cu cari gicerea<br />
romändsed se affld Inteo relatiune §i mai<br />
de aprOpe deciitti cu espressiunea grOca.<br />
'OpO6 ellenicti correspunde samscritului<br />
arddha, radicatil , naitti, crescutti., de unde<br />
conduce o firéscd transitiune logicd la unti<br />
lucru ce se'ntinde in Enid' dréptä : qui s'étend<br />
en ligne droite" (469); Urn tottiarddha<br />
samscritti , printr'o altd transitiune logicd<br />
nu mai putinti naturald, se légd cu : zendiculti<br />
areta sOti êrêta, illustru, veneratti; persianulti<br />
ard, resboinicti; celto-irlandesuld art, nobilti<br />
(170).<br />
Erodota (lice cä numele celld anticti ailti<br />
Persilorti a fostn 'Apta-tai (471) §i cd'n limba<br />
lora cuventulti art insemna ce-va mare, vv<br />
(472).<br />
(469) Chavée, 363.<br />
(470) Pictet, I, 33.<br />
(471) Herod., VII, 61.<br />
(472) Ibid , VI, 98.<br />
37