CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

164 PAMENTULU §1 POPORULU.
Inteuna cuventi, originea numelui Mariinegre
se pete Impinge cella multil pênë In
secolulti X , nu mai incollo, adeca, In acea
epoca, In care feliurite triburi turce i tatare,
ChazarT , Pecenegi etc., ati Inceputa a se
misca din resarita catra gurele Dunarii,
care epoca noT vequserama maT susti formtmdu-se
o variata nomenclatura de satelliti
negri In giurulti centralului negrismii alla
terrel Bass-arabilora.
Aprepe tete numirile Pontului In evultimedia
s'aa formata dupa diverse pop6re
marl si midi (547) : une-ori Mare-Romand
In Intellesa de GI-4dt, adeca a RomeT-Noue
(548); cate o data Mare-Russa(549), desi
Rusil lila puteaa attinge numai prin Nipru.
Tota astir- fella Pontula fu botezata negru
din causa Romilnilora , earl Ilhu stapaniati
prin importantissimula diametru r-
cialti alla culteT Europe , de'nteiu Ia gurele
Dunarii si apoi la cataractele dela Orsova.
DOM proba cea mai directa despre romanismulti
appellativului negru in privinta
Pontului sunt chiara Turcii i Thtaril, i nu
cei de asta-cli, ci strabunii lora din secolula
XIV.
Pe la 1390, fiinda prinsti mkt de catra
Ottomani i aucjinda dela dênsii numele
,,Mer Majeure, les Grecs byzantins Pappellerent les premiers
de ce nom, qui fut adopt6 par les Latins. Lorsque les Tures
et les Tartares la dominerent, ils lui donnerent le norn de
Mer Noire".
(547)ChTarliin anticitate Inge vedemd pe Horatus,I 111,4,
numindu-16 Mare Assiriand" : Littoris Assyrii viator.
Cf Dionysius, De situ odds, Basileae, 1557, in-8, p. 218,ap.
Koppen, illterthumer am Nordgestade des Pontos, Wien,
1823. in.8. De assemenea Ovidius. Pont., IV, 10, o numesee
Mare Sarmatied : Horrida Sarmaticum cur mare duret
byems".
1541 Mai sus6 nota 514.
(519) Massoudi, in Klaproth Majasin asiatique, 1825,
p 271, ap. Primaudaie,l. c. Shem-uddin-Abu-Abd-ulla
Mohammed, ap. Karamzin, I, nota 365, etc.
turco-tatara Kara-denghiT, Nenitulti Johann
Schiltberger ceru naturalmente o traducere,
i s'a informatt c acéstd Ndgrd-mare
InsemnézI a Kara-iflakflorg, Matti In relaiunea
citillOtorie selle ne isbesce d'o-data cu
surprindere , c orasuld Tessalonica se affiä:
,pe termula Marii-Romdnesci (550).
Dela Pecenegi, dela Chazarl, dela triburile
orientale mai nAnunte , copprinse sub
aceste doue vaste etichette confederative si
Imprastiate In evulit-media pe tota lungula
septentrionalii alili Pontului , Négra-mare
trecu la Turd si la Tatari sub forma de
Kara-denghiz, la Slav): sub acea de CTerno-
more , la Scandinavi Svarta-haf , asa mai
Incollo , era Greek o Imprumutara, dela OsmanlaT,
prefacend'o In Al2.2-,-0Ax.aa. (551), sea
pete s'o fi avutti i ce-va mai de 'nainte.
In susti de Dunare VOA pe la Crimti,
In giosa de Dunare penë pe la Varna ,
In susti si 'n glosA reverstindu-se, ca dintr'o
phlnit resturnata, aniline din bassi-
nulü carpatino-danubiand,
ecce propriti gisa
.Négra"-mare, pe canda de dincollo de Meotide
si de dincollo de Bosfora ea nid o data
nu se chiama asta-felia p8n6 la moderna generalisare
a terminologiei geografice.
Arna finita i cu Pontula , completanda
pe deplina ndgra atmosfera a Munteniei
In evula-mediti.
DOM penë a conclude , mai avema de facutti
o observatiune.
Scriitorilora , maT allesa cellora de alta
data, li pla,"ceat multa antitesele, mgicard-cti
(550) Schiltberger's Itrise, ed. Pelzel , Mtinclien , 1814,
in-8, p. 83 : pain Ufer des Wallachischen Meeres". In paragraful6
viltorh noi vomit av,; a reveni dinteunti alit' puntil
de vedere assupra MilriT negre,
(551) Boyer, De Cimmeriis, in Opuseula, p. 127, ap. Karamzin.
I, nota 3.
9