CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

8
precimia i cronicarulti Simonti Massa, care
nu adauga nici o data adiectivulti transsylvanum
catra numile localitatilora ardelene ,
fiindti maT multi ski mai putinti familiare
cerculul sea de lectori, staruesca cu tota
adinsula a pune antesylvanum de 'naintea Almasului,
pentru ca nu cuma-va sa se ammestece
cu vre-unula din celle numerbse Almasuri
din Transilvania.
Engel a citit'o, Engel sciealatinesce, Engel
putea sri restabilésca adeve'rula, i totusi
ellti n'a voita In ruptulti capului sa preapri,
cuma-ca este vorba de Banatulti Temesiana
, érti nici de cuma de Ardélti!
Ciudata zapacélla !
In 1460 voevodulti Tepesti , terribilula
fiiu anti liii Vladti Dracuhi ii nepotula marelui
Mircea, dörama urbea Amla§ulti.
Si de ce ?
Este o Invederata reactiune contra acellora,
ce-I rapisera patrimoniula Bassarabilora.
Tata-sea fusese duce anti Amlasului".
Bunulti sea de assemenea.
Ungurii Inse usurpa lassata mostenire, ci
6ta cA energiculti erede prefera a-i da focil,
decatti s'o privesca linistitti In manele inamiculuT.
Cu tOte astea pitn6 peste doue sute de anni
In urma distrugerii orasului o mica fortaréta
se'nalta Inca In agonia pe tOrri3mula vechei
dilramature.
In secolula XVII ea appartinea Turcilorti
de 'mpreuna cu apropiatulti castella dela Mehadia
(85).
De atunci Inse nici una din elle nu mai es-
(85) 130thinus, De rebus gestis Gabrielis Beth len, 1624, in
Engel, Monumenta Ungrica, Viennae, 1809, in-8, I,. 406: Mediadia
et Halmas casttlla cum pertinentiis",
PAMENTULli 5I POPORULII.
sista, affara de crite-va triste petre, accoperite
cu enigmaticulti muschiu alla sfinxului
trecutti.
Aci fusese Intr'o vreme Cetatea-de-
Marti", scaunula ducatului de Amlasti".
Nee locus ubi fuit Troja!
Este totti ce 'Rite fi mai greti, In starea de
asta-di a fontanelorti nOstre istorice, de a precisa
cu o perfectrt sicuranta Inceputula dominatiunii
Bassarabilora In partea orientaut
a Banatului Temeianti.
Radii. cella Negru , fratele hiT Vladislavti
Bassarabil §i tatalti. marelui Mircea, te'rrItti
de ditrit letopisetele nóstre din véca In vécti
si din Mai In locti sub imaginara aureola
de fundatora alit Munteniei, desi In realitate
Oa a domnitti abia In Oa séptelea decennia
din secolula XIV, dupa cuma o vomfl demonstra
matematicesce in cartea a doua a serierii
de fata, stapanise ducatula Amlasului.
Asta-di nu se mai affla, intru eatil scimil
noi, nici unit crisova dela acestti principe ,
dar actele i scriptele posteriOreinentionéza
maT multe diplome , emanate dela dênsulii,
conservate alta data §i actualmente perdute
ski retacite (86).
Ella se Intitula :
In Crista Dumnedeti bine-credinciosulti
si de Crista iubitorulti autocratti Io. Radu
Negrula voevoda, din gratia luiDumnedea
domnulti tOtei terre ungro-romilne i ducele
nterrelorti trans-carpatine Amlasic si Rigara0
(87).
(86) Done crisdve mirciane din 1387 in Vender?, 9, 13.
Unit crisovii dela Danii-vodii din 1424 in Archiva Istoried,
I, I, 19. Una crisovii dela Alessandru-vodri din 1576 in
Columna 10. Troinnii, 1871, nr. 35, p. 138 etc.
(87) Istoria Terrei-Romiinesri, ed. Ioanidii, Bucur., 1859,
in-8, t. 2, p 2: V Cbrista Bogs blagoviarnom blagoczestivomu
,,iChristolinbivorn samoderzsavnomn Io. Radul Negrn voevod,