CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
io8<br />
metassd , forte inflorite pe atund In Siria<br />
si In Spania de post' (349), Uri' alle chrora<br />
superbe producte eratit de totti necunnoscute<br />
pe territoriuhl austriacii.<br />
In secolif XII, XIII, XIV, stapanT absoluti<br />
aT Pontului fiinda GreciT i Italianif, earl<br />
possedatil eT-InsiT speciele celle mai superiOre<br />
de metassd, , fabricate maT cu sémit In Constantinopole<br />
ski la Palermo si sustinute prin<br />
protectionismithi mercantilti cent maT rigurostil<br />
(350), tesseturele propriti 4isse arabe<br />
nil puteau strilbatte la gurele DunArh i 'n<br />
lungulit acestuf<br />
fluvid.<br />
ChTara In Occidinte, ba tocrnaT Intr'o térril<br />
pe atunci semi-arabd, In patria lui Rodrigtil<br />
Cid-Campeador, stoffele italiane se bucurail<br />
de cea maT Intinsa reputatiune :<br />
Mantos e pielles è buenos cendales d'Adria." (351)<br />
Asa déro pretiOsele materie, pe earl le admird<br />
epopeTa austriacd , esiati din manufacture<br />
grece i maT allesit italiane; inse loculd<br />
lord de oprire Intre puntuld de plecare<br />
puntulti de destinatiune affiându-se In.<br />
Muntenia , adecd In Bass-arabia , ski mal<br />
bine In acea regiune , In care , dupit espressiunea<br />
cdlugeruluT Nestortii dintre annii 1150<br />
1200: se Intrunescii t6te bunurile pArn'entuluT"<br />
(352), elle agTungeatit la Nemti sub<br />
numele de metässurT arab&<br />
(349, Vedi in astii pririnla: Bezon, Dictionnaire des tissus<br />
anciens et modernes, Lyon,1854, in-8, t. 2, p. 210, 219 etc<br />
Lima , Anciens vétements sacerdotaux, Paris, 1860, in-8, p.<br />
123 sqq. C'onde, Historia de la dominacion de los Arabes<br />
en Espana, Madrid , 1820 , in-8, t. 1, p. 442 etc. Lista din<br />
Bruges, op. cit., 9, scie num/a despre Grenada. menliontind'o<br />
inse fOi te in treatii : Grenate , cire, sae, figues, raisins et<br />
amandres."<br />
(350) Cibrario, Economia politica dEl medio evo, Torino,<br />
1861, in-8, t. 2, p. 231 232. Bezon, op. cit., II, 214, 265 ;<br />
III, 271.<br />
(351) Poema del Cid, ap. Bezon, II, 174.<br />
(352) Mal' susti nota 341.<br />
PAMENTULU 51 POPORULU.<br />
1<br />
Totii astill-felTu In Francia märfurile indiane<br />
i chinese purtail epitetultii de alessandrine,<br />
nu pentru citi se confectionatir In Alessandria<br />
, ci din causa deposituluT lord In ac6stä<br />
grandiOsd metropold commerciald a EgiptuluT<br />
(353).<br />
Acellea-gt narfurT, cndti petrundeat In<br />
Europa prin callea Russia deveniat In Appusti:<br />
cendal de Russie (354); canal se depuneat"'<br />
In Ungaria : point de Hongrie (355),<br />
chndii treceatl Mediterrana : cendal de Candie<br />
(356).<br />
In reguld generald s'aril put6 dice, c popOrele<br />
botkä nu numaT lucrurile, (16111 penë<br />
ii fiintele straine, (Med elle vinti de departe,<br />
nu dupd adeve'rata loril patrid, ci dupd uml<br />
puntil intermediarti mal cunnoscutti.<br />
Essemplulti cellit maT isbitorti sunt Tiganil<br />
, pe carl neminT nu I-a consideratil. ca<br />
IndianT , ci uniT T-atir fdcuta Egipteni, r470i,<br />
Gitanos , Faraoni , Gypsies , 4111 altora , -vedendu-T<br />
ct immigr6zd In Francia din directiunea<br />
Boemia 11-a phicutil, film nici o umbril<br />
de ratiune etnografica , sh-T num6scd :<br />
Boherniens !<br />
Acurna , dura ce amil demonstrattir tesea<br />
gi<br />
amti discernuttir casurile de esceptiune, analisa<br />
flindit terminatd, , sd ne opriratii untir<br />
momentti assupra semnificatiunil sintetice a<br />
numeluT Arabia In privinta Muntenia<br />
Una din frumusetele celle maT caracteri-<br />
(353) Be zon, 11, 2(15 : En voyant ces etoffes designdes par<br />
,,le nom de la ville d'Alexandrie , on pourrait en induire qu:<br />
elles y etaient fabriquees ; cependant il est probable qu'on<br />
,,tomberait ici dans l'erreur. Atexandrie n'etait que l'entrepit<br />
des marchandises de l'Orient et de l'Occident, le marchi<br />
principal oie venaient s'approeisionner les grands négociants<br />
du moyen-dge.<br />
(35 I) Ibid., II, 173.<br />
(355) lb., I. 67.<br />
(356) Ib , 11,173.