17.05.2013 Views

CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

io8<br />

metassd , forte inflorite pe atund In Siria<br />

si In Spania de post' (349), Uri' alle chrora<br />

superbe producte eratit de totti necunnoscute<br />

pe territoriuhl austriacii.<br />

In secolif XII, XIII, XIV, stapanT absoluti<br />

aT Pontului fiinda GreciT i Italianif, earl<br />

possedatil eT-InsiT speciele celle mai superiOre<br />

de metassd, , fabricate maT cu sémit In Constantinopole<br />

ski la Palermo si sustinute prin<br />

protectionismithi mercantilti cent maT rigurostil<br />

(350), tesseturele propriti 4isse arabe<br />

nil puteau strilbatte la gurele DunArh i 'n<br />

lungulit acestuf<br />

fluvid.<br />

ChTara In Occidinte, ba tocrnaT Intr'o térril<br />

pe atunci semi-arabd, In patria lui Rodrigtil<br />

Cid-Campeador, stoffele italiane se bucurail<br />

de cea maT Intinsa reputatiune :<br />

Mantos e pielles è buenos cendales d'Adria." (351)<br />

Asa déro pretiOsele materie, pe earl le admird<br />

epopeTa austriacd , esiati din manufacture<br />

grece i maT allesit italiane; inse loculd<br />

lord de oprire Intre puntuld de plecare<br />

puntulti de destinatiune affiându-se In.<br />

Muntenia , adecd In Bass-arabia , ski mal<br />

bine In acea regiune , In care , dupit espressiunea<br />

cdlugeruluT Nestortii dintre annii 1150<br />

1200: se Intrunescii t6te bunurile pArn'entuluT"<br />

(352), elle agTungeatit la Nemti sub<br />

numele de metässurT arab&<br />

(349, Vedi in astii pririnla: Bezon, Dictionnaire des tissus<br />

anciens et modernes, Lyon,1854, in-8, t. 2, p. 210, 219 etc<br />

Lima , Anciens vétements sacerdotaux, Paris, 1860, in-8, p.<br />

123 sqq. C'onde, Historia de la dominacion de los Arabes<br />

en Espana, Madrid , 1820 , in-8, t. 1, p. 442 etc. Lista din<br />

Bruges, op. cit., 9, scie num/a despre Grenada. menliontind'o<br />

inse fOi te in treatii : Grenate , cire, sae, figues, raisins et<br />

amandres."<br />

(350) Cibrario, Economia politica dEl medio evo, Torino,<br />

1861, in-8, t. 2, p. 231 232. Bezon, op. cit., II, 214, 265 ;<br />

III, 271.<br />

(351) Poema del Cid, ap. Bezon, II, 174.<br />

(352) Mal' susti nota 341.<br />

PAMENTULU 51 POPORULU.<br />

1<br />

Totii astill-felTu In Francia märfurile indiane<br />

i chinese purtail epitetultii de alessandrine,<br />

nu pentru citi se confectionatir In Alessandria<br />

, ci din causa deposituluT lord In ac6stä<br />

grandiOsd metropold commerciald a EgiptuluT<br />

(353).<br />

Acellea-gt narfurT, cndti petrundeat In<br />

Europa prin callea Russia deveniat In Appusti:<br />

cendal de Russie (354); canal se depuneat"'<br />

In Ungaria : point de Hongrie (355),<br />

chndii treceatl Mediterrana : cendal de Candie<br />

(356).<br />

In reguld generald s'aril put6 dice, c popOrele<br />

botkä nu numaT lucrurile, (16111 penë<br />

ii fiintele straine, (Med elle vinti de departe,<br />

nu dupd adeve'rata loril patrid, ci dupd uml<br />

puntil intermediarti mal cunnoscutti.<br />

Essemplulti cellit maT isbitorti sunt Tiganil<br />

, pe carl neminT nu I-a consideratil. ca<br />

IndianT , ci uniT T-atir fdcuta Egipteni, r470i,<br />

Gitanos , Faraoni , Gypsies , 4111 altora , -vedendu-T<br />

ct immigr6zd In Francia din directiunea<br />

Boemia 11-a phicutil, film nici o umbril<br />

de ratiune etnografica , sh-T num6scd :<br />

Boherniens !<br />

Acurna , dura ce amil demonstrattir tesea<br />

gi<br />

amti discernuttir casurile de esceptiune, analisa<br />

flindit terminatd, , sd ne opriratii untir<br />

momentti assupra semnificatiunil sintetice a<br />

numeluT Arabia In privinta Muntenia<br />

Una din frumusetele celle maT caracteri-<br />

(353) Be zon, 11, 2(15 : En voyant ces etoffes designdes par<br />

,,le nom de la ville d'Alexandrie , on pourrait en induire qu:<br />

elles y etaient fabriquees ; cependant il est probable qu'on<br />

,,tomberait ici dans l'erreur. Atexandrie n'etait que l'entrepit<br />

des marchandises de l'Orient et de l'Occident, le marchi<br />

principal oie venaient s'approeisionner les grands négociants<br />

du moyen-dge.<br />

(35 I) Ibid., II, 173.<br />

(355) lb., I. 67.<br />

(356) Ib , 11,173.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!