CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

ACT1UNEA NATURE1.
8-o. Chiara allaturl se observa trebuinta
uneT alte correctiuni analege : In locil de Itargus
a se citi Visurgis s6ti Visurgus , caul
cella anteia nume nu ne Inampina la nici
unula dintre scriitorii antic!, pe ciindii despre
ceffii allü douilea noT gässima In adevëra
in Flora : Drusus praesidia atque custodias
ubique disposuit, per Mosam flumen,
per Albim, per Visurgim" (365);
9-o. Degia reposatuhl Barnutti banuia ca
numele orasului Apulum seu Apula are tota
aerult de a fi fosta impusa louditatii de ca.tit,'
Romani In urma cuceririi Dacia (366).
In aclevara , numal In Italia nof gassima
Apulia, Teanum Apulum, etc. (367);
10-o. Mai departe noine voma Incredinta,
ca In gillele lui Ovidia, Strabone si Albinovana,
cu una secoln Inainte de Traianii, Daa
nu petrunsesera Inca In Transilvania.
Din celle gece argumente de maT such,
numaT chic! aril fi de agiunsa pentru a stabilt
o perfecta certitudine istorica.
Asa der0 passagiula Intrega suna :
Rheims, et Alpinae valles, et sanguine nigro
Decolor infecta testis Visurgus aqua ;
Danubiusque rapax, et Daeius orbe remoto
Alutus, huic hosti perbreve Pontus iter.. .
Patru euri : doue germane , Rena i Visurga;
doue dacice , Dundre i Oltri ; doue
primare, Dunare si Rena; doue secundare,
Olta i Visurga.
Putina ni imperta de a sci cu ori-ceprett,
(365) Flor., IV, 12.Variantele acestui nume in dassici
vedi in Forbiger, III , 329.
(366) Dreptulii publica all Rometnilarel, Iarif, 1867, in-8,
p. 69.
(367) Forbiger III, 745 etc.
263
déca autora anti elegiei a fostu Albinovana
sea Oviditi (368).
In ambele casuri ea sa scrisa pe la annula
10 dupil Crista, adeca Indata dupa, mertea
lui Drusti, ceia-ce ne Inavutesce cu und
data cronologicti precist.
Numele Oltului a fosta inse cunnoscutil
Romanilora cu duol secoli i mai 'nainte de
Ovidia , desi acesta éröi ,se pete constata
numai prin critica , fard alle cariia lumine
ara fi rernasa scalciate, gratia ignorantei
vechiloril copisti i negligintei nouilori editor!,
sute §i mie de num! proprie din litteratura
great §i latina.
Ceia-ce Scaligerii, Casauboni! , Lipsi! ,
Burmannii, Wesselingii, HeyniT,ReiskiT, etc.
etc. etc. ail facuta de multa printr'o munca
secolarit pentru purificarea testurilorti classice
In privinta Europe! occidentale, asternênda
callea criticismului ulteriora alit Dindorfiloril
i Mullerilorti, trebui macarti sa se
Incepa o data si pe tereenaula istoriei romane.
Una fragmenta din Cneia Naevius, poeta
romana dintre ce! mai vechi, tocmai de
pe la annula 250 Inainte de Crista, abia cu
vr'o doui secoli posteriora luiErodotti,
Vos qui accolitis Histrum fluvium atgue Algidu . (369)
Adeca :
Voi car! löcuiT ltniga fluviuhi Istru si
lOnga Algidd .."
Algdula din acesta passagia este o enigma
geografica.
NicairT, §i
cu atata mai putina in plirtile
Dundri! de giosii, a Istrulur despre care vor-
(3(i8) Albinovani fragmenta, ed Gorallus , Ametelodami,
1715, in-8. De morte Drusi, ed Berk, I ipsiae, 1784, in-8.
(369) Ap. Ukkert, III, 1, p. 198.