CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

174
Nu mai trebui derd sA ne minima de lenea
§i apatia terranului. Acesta, lene, acesta
apatiä, o mai repetimd Inca, sunt nevolunntare,
sunt maladive. Frigurile nu numai
Impedeca accrescerea poporatiunii, dera
elle sunt tota-d'o-data pentru Români o
causa a degenerarii fisice qi intellectuale.
Germanii, dupa o petrecere de doue gene -
nratiuni In terra, nu mai sern6na cu Germanii
noa-veniti: eiindura, ca i indigenii, Incéta
influinta a miasmelort 1)i-these, desi inteunti.
grada mai slaba. Penë qi frum6sele vacce
77
elvetiane devina mal mid, mai §ubrede,
7,mal putind musculate dupa doue séti tref
generatiuni. Acella-§T fenomenti se observa
nla cal etc. (2)
Mal pe scurtii, 6menil, caii, boil, uqii, lupii,
vulpii , gainele , ratele , florile , One i érba
ctunpului, pe'në i gustuld fripturei, tot): i t6te
se ticalo§esca, se piticescd, se trandvesea In
nefericita RomAnia , din causa emanatiunilora
palustre, din causa capriciesei temperature
, din causa solulul §i atmosferei , din
causa a o multime de agintl, earl se chiama
ferte bine in sciinta igienica : circumfusa.
Asa pretinda Wilkinson §i d. Obedenard,
negre§itti Intre mai multi altii , pe cari nu
voima a-i cita.
Permisil unui turista, permisti chiarti unui
medial a constata o actualitate §i a semmtla
proveninta'T cea mai immediatit , cea mai evidinte
, cea maT palpabila, desi chiard den-
§ii anti trebui sa specifice totti-d'o-data celhl
putina zona observatiunil, era nu O. gene-
raliseze inteunti modd absolutt ;
permisa
este lord, inse nu unui istorica In Intellesula
cella adev6rata and cuv'entului, cam% nu i
se Térta a taia dintr'o lovitura nodula lui
(2) Des flevres des mantis, Bucarest, 1871 , in-8, p. 23.
PAMENTULU SI POPORULU.
Gordia, In locti de a cauta passti la passti o
lege providentiala permaninte , esplicanda
apoi cu staruinta totd ce se pare a fi o deviatiune
:
Sucht das vertraute Gesetz in des'Zufal's grausenden
Wundern,
Sucht den ruhenden Pol in der Erscheinungen
Plucht !" (3)
Caracterele fisice alle parn'entuluT romanesctl
fost'ati elle tota-d'a-una astd-feliu ,
dupa cumti ni le descrie Wilkinson i d. Obedenard
?
De n'aa fosta aa, unnéza necessarmente
o alta intrebare: cuma anume s fi fostti,
care trebuia sä fie diverginta toted, sea partiala
a effectelora in comparatiune cu ceia-ce
este ?
De aa fosta totd a§a , de nu s'a schimbatti
nemicti sea pré-putind, de a remasti aprepe
intacta aceia-si constitutiune geologica
§i rneteorologica , acella-§i gloat termometrica
, barometrica §i igrometrica , atunci
cuma dera de s'a modificatt atata de
radicalmente natura organica ?
Nu mai departe decâtti in secoluld XIV,
carele ne preoccupa mai In specia In opera
de fatd, ; nu mai incollo decatti Intre annii
1300 1400 , alta'-minte destulld de apropiati
de plele nestre , fost'a Matti de ca-
qutd, atilta de slabanogd, atiltti de insipidii
Rornânuld din Muntenia, dupa cuma ella ni
appare acumd In relatiunea lui Wilkinson
§i a d-lui Obedenard , fard, a mai vorbi despre
vite sea plante, §i mai allesti despre
gustuld lora curatti gastronomicti?
Ce s respuncla 6re la o assemenea indo-
dale viteclit lui Alessandru Bassarabd, ai lui
Vladislava Bassarabt, ai lui Bassarabd Mircea
, de 'naintea carora , In cursa de unti
(3) Schi//er, Horen.